Analiza Concurentei pe Piata Berii din Romania

Imagine preview
(8/10 din 6 voturi)

Acest referat descrie Analiza Concurentei pe Piata Berii din Romania.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Marketing

Cuprins

Cuprins
Teorie:
Introducere.3
Obiectul si Continutul Concurentei.3
Formele Concurentei3
Concurenta Perfecta si Concurenta Imperfecta4
Practica:
Analiza Concurentei pe Piata Berii din România.5
- Heineken Romania.5
- URSUS Breweries5
- Interbrew6
- United Romanian Breweries Bereprod.6
- Tendinte si Prognoze.6
- Românii Prefera Berea Ieftina7
- În Ceea c Priveste 2007.7
Bibliografie7

Extras din document

Introducere

O trasatura de baza a economiei de piata o reprezinta concurenta, motiv pentru care aceasta este cunoscuta si sub numele de economie concurentiala. Tendinta oricarui întreprinzator este aceea de a actiona singur în cadrul pietei. Ea este însa contracarata de reducerea treptata, pe masura aparitiei a noi întreprinzatori, a posibilitatilor de a fi singuri pe piata, prin ocuparea niselor libere din cadrul acesteia. În consecinta situatia de monopol este efemera, firmele actionând practic într-o piata concurentiala.

Toate firmele au concurenti. Chiar daca ar fi o singura linie aeriana, competitorii ei ar fi trenurile, autobusele, masinile, bicicletele sau chiar faptul ca unii oameni prefera sa mearga pe jos pîna la destinatiile lor.

Cu cît succesul companiei e mai mare cu atît mai mare e concurenta. Majoritate pietelor pot fi comparate cu jungla. În acest mediu sau inghiti tu sau esti înghitit.

De o mare importanta pentru orice firma este ca aceasta sa aiba concurenti buni, care pot fi comparati cu o binecuvântare. Acestia sunt ca niste învatatori care ne maresc viziunile si ne îmbunatatesc abilitatile. Concurentii medii sunt o neplacere. Cei rai sunt o durere pentru fiecare competitor.

Cei mai periculosi concurenti sunt însa acei ce seamana cel mai mult cu compania ta.

Deci clientul nu poate sa vada diferenta si de aceea azi vedem, dupa cum spune Theodore Levitt, competitia nu este între însasi ceea ce produc firmele, dar între ceea ce se adauga la produs sub forma ambaljului, serviciilor, publicitatii, finantarii, conditiilor de livrare si alte lucruri care sunt apreciate de oameni.

Calea spre victorie asupra competitorului este atacul în primul rînd asupra propriei firme. Trebuie depus un efort enorm pentru a face linia ta de productie învechita înainte sa ti-o faca concurentii.

Fii atent la competitorii îndepartati la fel ca si la cei apropiati. Concurenta fatala va veni de la un competitor mic care arde de pasiune sa schimbe regulile jocului. IBM a facut o mare greseala cînd se îngrijora mai mult de Fujitsu decât de un necunoscut atunci, Bill Gates care lucra asupra softului în garajul sau.

Astfel studierea concurentei reprezinta, alaturi de investigarea pietei, unul din obiectivele centrale ale cercetarilor de marketing.

Obiectul si continutul concurentei

Ansamblul raporturilor de interactiune în care intra agentii economici în lupta pentru asigurarea surselor de aprovizionare si a pietelor de desfacere formeaza sistemul relatiilor de concurenta.

Relatiile de concurenta ale întreprinderii sunt cele care se stabilesc între aceasta si ceilalti competitori de pe piata. Relatiile de concurenta pot sa aiba o intensitate diferita, în functie de o serie de factori, precum numarul si forta economica a concurentilor, nevoile de consum satisfacute, pozitia pe piata a întreprinderii (lider, urmaritor etc.).

Formele concurentei

Concurenta poate sa îmbrace doua forme distincte, în functie de piata-tinta (si a nevoilor de

consum corespunzatoare) pe care întreprinderile le vizeaza: concurenta directa si concurenta indirecta.

În primul caz, este vorba de relatiile de concurenta dintre întreprinderi care se adreseaza

acelorasi nevoi cu produse similare (de acelasi tip) iar în cel de al doilea caz, de relatii de concurenta stabilite între întreprinderi care realizând produse diferite, se adreseaza unor nevoi diferite sau chiar acelorasi nevoi ale consumatorilor potentiali. La rândul sau concurenta directa se-mparte în concurenta de marca, când firmele apar pe piata cu produse identice sau similare destinate acelorasi nevoi, diferentierea dintre concurenti realizânduse prin imaginea de marca, pe care fiecare se straduieste sa o confere produselor proprii, si concurenta la nivel de industrie, când producatorii din aceeasi industrie satisfac în masura diferita aceeasi nevoie, competitia realizânduse prin diferentierea calitativa a produselor. Concurenta indirecta poate fi concurenta formala, când aceeasi nevoie poate fi satisfacuta în mai multe moduri, cu produse diferite, si concurenta generica, care se refera la faptul ca în general, suma de bani pe care un individ o are la un anumit moment este limitata. În functie de anumite prioritati trebuie ierarhizata utilizarea ei si pentru cumpararea de bunuri materiale sau servicii. Acest lucru ne determina sa apreciem ca, la ora actuala, aproape nu putem sa mai vorbim de relatii de nonconcurenta la nivelul vreunei piete. Relatiile dintre întreprinderile concurente, desfasurate în conditiile respectarii legislatiei în vigoare, reprezinta concurenta loiala. Totusi, uneori pot exista si situatii în care unii dintre concurenti încearca sa-si creeze avantaje concurentiale prin încalcarea legii. În acest caz avem de-a face cu relatii de concurenta neloiala. Principalele forme de concurenta neloiala întâlnite sunt:

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Concurentei pe Piata Berii din Romania.doc

Alte informatii

Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori