Analiza costului de producție în vederea fundamentelor prețurilor

Scopul studiului

Scopul acestui studiu este acela de a va arata fundamentarea preţurilor pe baza costurilor de producţie care implică adoptarea unor strategii corespunzător obiectivelor strategice ale unei întreprinderii, asigurând astfel integrarea politicii de preţ în politica generală a firmei. Datorită dinamismului cereriişi costurilor, a preţurilor pe piaţă, maximizarea profitului pe termen scurt, trebuie îmbinată cu realizarea celorlalte obiectivelor strategice ale firmei (menţinerea sau creşterea poziţiei deţinute pe piaţă, creşterea cifrei reale de afaceri, minimizarea riscurilor, creşterea valorii întreprinderii).

Definirea obiectivelor

OBIECTIVELE de atins sunt prezentate în PRGD şi includ:

• ţinte pentru creşterea gradului de colectare a deşeurilor din zonele rurale nearondate în prezent unor servicii de salubritate,

• închiderea vechilor depozite neconforme şi reabilitarea ecologică,

• construirea şi operarea unor depozite noi conforme,

• reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite,

• ţinte de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz.

Cuvinte cheie

• costul de productie

• pret de oferta

• deşeuri biodegradabile

• gestiunea deseurilor

• ambalaje

Introducere

Conduita întreprinderii în materie de preţuri este dictată, în principal, de integrarea datelor exogene întreprinderii (comportamentul consumatorului, concurenţa, reglementările juridice, conjunctura economică) în cele endogene (costul de producţie, relaţia cost-volum de activitate – profit, experienţa etc.). Astfel, în stabilirea preţurilor, politicile “preţului intrinsec”, aşezate asupra costurilor, sunt însoţite de politicile „preţului extrinsec”, bazat pe analiza datelor exogene întreprinderii.

Politica preţului concretizează previziunea financiară pe termen lung la nivelul întreprinderii. Strategiileşi tacticile de preţuri urmăresc creşterea valorii întreprinderii, adaptarea rapidăşi eficientă a acesteia la schimbările în mediul economic.

În economia de piaţă, relaţia dintre costşi preţ este de interdependenţă. Costul influenţează direct preţul format pe piaţă, prin intermediul „costului de ofertă”, care se regăseşte în preţul fundamentat de producătorşi propus pentru negociere.

În funcţie de raportul cerere-ofertă, ale cărui dimensiuni economiceşi sociale sunt recunoscute prin mecanismul pieţei, preţul obţinut poate fi mai mare, mai mic sau egal cu costul de producţie (şi distribuţie).

Aşadar preţul nu se formează numai în funcţie de costuri, ci de posibilitatea echilibrării acestor două categorii valorice la un anumit nivel. Jocul liber al preţurilor pe piaţă incită agenţii economici spre progres.

Deşi nivelul costului de producţie este în exclusivitate o componentă a politicii întreprinderii, concurenţa directă prin preţ antrenează o concurenţă indirectă, prin costuri.

Orice producător trebuie să realizeze o fundamentare a costuluişi profitului pentru a putea aprecia, înainte ca legităţile pieţei să acţioneze asupra nivelului preţului, dacă fabricarea produsului respectiv este rentabilă sau nu. Mai mult previzionarea costurilorşi preţului trebuie făcută în mai multe variante, pentru a se putea alege varianta optimă.

Partea teoretica

FUNDAMENTAREA SI ACTUALIZAREA PRETURILOR DE OFERTA

1. Analiza costului de productie in vederea fundamentarii pretului

In economia de piata, producatorul este interest sa obtina produsul cu un cost mai mic inca din momentul proiectari unui nou produs sau al findamentarii pretului in vederea negocierii lui, cand se stabilesc normele consumurilor material si al consumurilor de manopera. De eceea, este necesar, mai ales in etapa de tranzitie la economie de piata, sa se apeleze la analiza costurilor proiectate, care are ca obiectiv eliminarea costurilor nereale, exagerate si risipitoare, respectarea normelor consumurilor material, de munca si financiarem pe baza carora se elaboreaza calculele de fundamentare a costului in documentatia tehnica si economica specifica stabilirii preturilor.

Necesitatea analizei costului in vederea minimizarii lui decurge din faptul ca in functie de pretul negociat cu cumparatorii, pe de o parte, si in functie de costul de fabricatie, pe de alta parte, profitul va fi mai mare sau mai mic.

Principalele obiective ale analizei costurilor sunt: folosirea normelor de consum pentru materii prime, material, combustibil, energie, revizuite periodic, in concordant cu gradul de preluare; calcului scazamintelor de materii prime si material in limitele cotelor normate de pierderi tehnologice, de depozitare, transport etc.; respectarea indicilor de utilizare a materiilor prime si materialelor luati in calcul la elaborarea documentatiilor de pret; regasirea materialelor recuperabile si refolosibile; determinarea manoperei pe baza normelor de munca reale, in vederea asigurarii cresterii productivitatii muncii.

Cuprinderea costurilor de productie in nivelul preturilor este, de asemenea, precedata de analiza posibilitatilor de valorificare maxima a rezervelor interne si oglindirea cheltuielilor realmente necesare, justificate din punct de vedere economic, pentru fabricarea diferitelor produse, precum si de verificarea privind calitatea acestora.

Preturile de oferta trebuie fundamentate si correlate prin calculi economice detaliate, pe variante, in cadrul unei documentatii de pret, care sa serveasca agentului economic in optiunile sale privind pretul in procesul negocierii, in strategiile elaborate pentru comportamentul intern si extern specific economiei de piata.