Analiza Mediului de Marketing în Cadrul SC Argus SA

I. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

S.C. ARGUS S.A.

S.C. ARGUS S.A. cu sediul în Constanţa, Str. Industrială nr.1 este o unitate reprezentativă în industria uleiurilor vegetale din România. S.C. ARGUS S.A. este o societate pe actiuni, înregistrată la registrul comerţului din Constanţa sub nr. J13/550/1991, cod fiscal R 1872644, telefon 0241/676840.

Obiectul principal de activitate al societăţii este producerea şi comercializarea de:

• ulei brut de floarea-soarelui, rapiţă şi soia;

• ulei rafinat vrac;

• ulei rafinat îmbuteliat în butelii PET de 1 litru, 2 litri, 5 litri şi 10 litri;

• srot furajer de floarea soarelui;

• acizi graşi.

II. ANALIZA MACROMEDIULUI FIRMEI

1.Mediul demografic

Deoarece uleiurile vegetale sunt produse cumparate exclusiv de pe piata, autoconsumul este redus. Ponderea autoconsumului la aceste produce este de 7,6% in mediul urban si de 11% in mediul rural, conform unui studiu efectuat in anul 2002.

Modificarile structurii de varsta a populatiei se reflecta in modificari ale ofertei de produse agroalimentare de la nivelul pietei, deci implicit si a uleiurilor vegetale, crescand astfel ponderea produselor destinate varstinicilor si scazand ponderea produselor destinate tinerilor.

Se remarca un grad mai scazut de ocupare in randul populatiei feminine, dar ceea ce se constituie intr-un fenomen cu efecte majore asupra vietii economice si sociale in general, asupra activitatilor firmelor din sectoarele agroalimentare, in special, este cresterea rolului femeii in viata economica.

2.Mediul socio-cultural

Pentru firmele agroalimentare importanţa acordată vieţii în grup şi vieţii de familie este definitorie, comportamentul de cumpărare şi consum alimentar fiind puternic influenţat de acest aspect. De fapt, anumite tendinţe înregistrate în marketingul agroalimentar este rezultatul şi procesului de diminuare a numărului de membri pe gospodărie. Astfel, sunt diferite, comportamentele de cumpărare şi consum ale celor care locuiesc singuri faţă de cei care locuiesc în grup. De exemplu, în ceea priveşterespectarea ritmului tradiţional al meselor, familiile acordă o mai mare importanţă acestui aspect decât cei care locuiesc singuri.

Structura consumului alimentar, este diferită de la un popor la altul. De exemplu, francezii se remarcă prin brânzeturile într-un număr mare de sortimente, foarte apreciate şi pe pieţele externe. De asemenea, preferă untul, comparativ cu consumatorii din ţările din sudul Europei care resping untul şi margarina, în favoarea uleiurilor.

Un element de ordin cultural cu influenţă semnificativă asupra comportamentului de cumpărare şi consum alimentar şi care îşi pune amprenta asupra fizionomiei pieţelor agroalimentare din anumite regiuni, îl constituie religia. Religia, prin interzicerea consumului unor alimente sau băuturi, prin obiceiurile de consum cu ocazia anumitor sărbători religioase sau în anumite perioade ale anului (posturi) influenţează, în timp, cantitativ şi structural cererea de produse agroalimentare, imprimând o anumită specificitate pieţelor agricole şi alimentare. Creştinismul, influenţează piaţa produselor agroalimentare, îndeosebi, în perioada sărbătorilor religioase (Crăciun, Paşte), când creşte consumul de produse festive, precum şi în perioada posturilor.