Apariția și evoluția marketingului

O mare descoperire a secolului XX ce a marcat evolutia societatii romanesti,mai ales in perioada postbelica,este MARKETINGUL,care “ne-a furnizat un nivel de trai pe care stramosii nostri nu si l-ar fi putut imagina”(P. Kotler,G. Amstrong,J. Saunders,V. Wong-Principiile marketingului)

Creator al bunastarii si amplificator al performantelor obtinute in societatea contemporana,marketingul s-a impus ca modalitate de captare a publicului,si maniera de proiectare a relatiilor umane.

Atat teoreticienii,cat si practicienii apreciaza ca in prezent marketingul nu mai poate fi privit ca optiune facultativa,el a devenit factor esential al succesului activitatilor umane din orice domeniu,indispensabil in dezvoltarea economico-sociala al fiecarei organizatii, instrument de baza in atingerea performantelor si evitarea riscului.

Intrat in cotidian,marketingul se afla in plina evolutie, fiind supus redefinirilor, restructurarilor si reorientarilor atat de necesare sporirii potentialului sau in vederea indeplinirii misiunii ce ii revine in prezent.Interesul pentru marketing,atat al teoriei cat si al practicii, a facut ca numerosi specialisti sa se preocupe de descifrarea continutului, a esentei acestui concept, a componentelor si a formelor de manifestare,a consecintelor pe care le induce, a efectelor pe care le provoaca.

Aceasta preocupare asidua s-a concretizat in aparitia numeroaselor opinii cu privire la continutul marketingului.Desi a trecut un secol de la aparitia marketingului,nu exista o definitie universal acceptata,”fiecare mare lucrare incepe cu o noua definitie”(Michael J. Bacher-Marketing)

O sinteza a opiniilor exprimate de specialisti in perioada postbelica,ne permite sa apreciem, ca ele reflecta evolutia marketingului,in care J. Arnd-unul dintre primii teoreticieni ai marketingului-distinge trei etape principale privitoare la notiunea de marketing si anume:

- conceptul de marketing

- conceptul largit de marketing

- conceptul instutionalizat

Analiza manierii de definire a conceptului de marketing in aceste etape evidentiaza existenta a doua categorii de definitii:

- definitii clasice (narrow definition) care au o sfera restransa,ingusta, potrivit carora marketingul se preocupa sa dirijeze fluxul de la producator la consumator , orientat spre vanzare,transpus in activitatea practica prin imperativul ”vinde ceea ce ai produs”;

- definitii moderne (broad definition) de ampla extindere, complexe, care abordeaza marketingul ca pe un proces economico-social si care se impun in practica prin imperativul ”sa produci numai ce se poate vinde”.

O definitie de larga circulatie ce s-a impus in ultimele decenii apartine lui Ph. Kotler care considera ca, la modul cel mai general, marketingul trebuie privit ca “activitatea umana orientate in directia satisfacerii nevoilor si dorintelor prin intermediul procesului schimbului”(Ph Kotler-Principles of Marketing),subliniind ca:Marketingul este un process social si managerial prin care indivizi si grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc, prin crearea, oferirea si schimbul de produse avand o anumita valoare”

Foarte sugestiv A. Denner concentreaza definitia intr-o ecuatie care imbraca forma: marketing=satisfacerea cererii+profitul,iar Jerome McCarthy subliniaza ca ”marketingul semnifica suma tuturor eforturilor dirijate de catre o intreprindere in vederea satisfacerii consumatorilor sai cu un profit”.

In ceea ce priveste evolutia si aparitia marketingului in societate se poate vorbi despre faptul ca marketingul se desfasoara in cadrul comunitatilor umane si intre ele,de cand a aparut schimbul de marfuri,respectiv in forme embrionare, primitive chiar de cand e lumea.

Specialistii de marca,precum P. Druker si Ph. Kotler, evidentiaza existenta activitatilor practice de marketing in acceptiunea moderna, inca din secolul XVIII in japonica si la mijlocul secolului XIX in SUA.

Teoria marketingului, terminologia, conceptualizarea etc. se contureaza insa la inceputul sec XX, cand se predau la Universitatea Pennsylvania in 1905 (E.W.Kreusi,MARKETINGUL PRODUSELOR) SI LA UNIVERSITATEA DIN Wisconsin in 1910 (Ralph Starr Butler, Modele de marketing). De asemenea, Editura Curtis, in 1911, infiinteaza primul departament de cercetare sub conducerea lui Ch.S.Parlin, inainte de 1920 Editura Rubler and Swift and Company efectueaza operatiuni de cercetare de piata.Prototipuri ale departamentelor moderne de marketing s-au creat apoi si au preluat actiunile in domeniile: publicitatii, analizei vanzatorilor, relatiile cu publicul.Se constata in aceasta prima etapa preocuparea deosebita pentru distribuirea bunurilor esentiale: alimente, otel, cherestea, pentru transferarea lor de la producator la consumator.

In perioada interbelica,teoria si practica de marketing s-au dezvoltat mai ales in SUA, in 1937 creadu-se in scopul incurajarii si promovarii cunostintelor si instrumentelor de marketing Asociatia Americana de Marketing care dispune si de o publicatie Journal of Marketing, ce se bucura si azi de un mare prestigiu international.

Se remarca in aceasta etapa focalizarea atentiei asupra institutiilor de marketing si a activitatilor lor.Devine popular studiul marketingului din punct de vedere functional, intrucat teoreticienii constata ca multe activitati desfasurate de unele organizatii, banci, companii de asigurari, burse, intreprinderi industriale sunt de fapt activitati de marketing pe care ei nu le studiau,largindu-se astfel sfera acestuia.

Perioada postbelica este marcata de evolutia extrem de rapida atat a teoriei cat si a practicii de marketing,mai ales sub incidentele revolutiei stiintifico-tehnice ce sunt receptate cu prioritate in domeniile nou aparute.Astfel marketingul imbraca forme mai sofistificate in noile companii americane si vest-europene, iar studiile academice isi aduc o contributie majora, la dezvoltarea cunostintelor teoretice si practice.

De la sfarsitul anilor ’50 si pana in anii ’70 atentia se indreapta spre marketingul managerial ce evidentiaza orientarea spre client,spre satisfacerea nevoilor acestuia, mijloc de asigurare a profitului, care este fapt scopul activitatii