Campanie de relații publice - campanie împotriva violenței domestice

Invata sa traiesti frumos si demn in fiecare zi, nu irosi singura ta sansa la viata, sta in puterea ta sa schimbi ceva in bine in lumea in care traiesti." Acesta este motto-ul fundatiei "Pretuieste Viata", infiintata la inceputul anului 2008 de Andreea Marin Banica.

"Pretuieste Viata" este un concept initiat de Andreea Marin Banica care a fost folosit ca o "umbrela" pentru campaniile umanitare gandite si/sau realizate de aceasta de-a lungul ultimilor 13 ani. Acestea au fost puse in practica fie pentru a imbogati formatul Surprize-Surprize, emisiunea umanitara pe care Andreea a gazduit-o aproape un deceniu si pentru care a fost si Director de program, fie independent de experienta acestui format - de exemplu, campania "Zambet pentru ASIA", initiata de Andreea Marin Banica si implementata in parteneriat cu TVR si UNICEF. Fundatia “Pretuieste Viata” deruleaza campanii umanitare, pe teme de sanatate, educatie, drepturile omului, advocacy sau pentru un jurnalism de calitate.

Ce face fundatia “ Pretuieste Viata”? Iata doar cateva campanii realizate sub genericul acesteia: Proiectul Scoala Mamelor („MOM UP - Retea de Centre Pilot de Consiliere a Mamelor aflate in situatii dificile de viata”), Campania “Servicii integrate de dezvoltare profesionala pentru adultii cu probleme de sanatate mintala”, Campaniile „Ajuta un copil sa mearga la scoala” si „Asculta-i sufletul” (manifest impotriva violentei asupra copiilor), Campania europeana „Sa protejam copiii pe internet” initiata de Reader’s Digest, Campania de educare a viitoarelor mame, realizata impreuna cu Fundatia "Copii sanatosi", etc.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei este o instituţie publică cu personalitate juridică, ce funcţionează în subordinea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse. Obiectivele acesteia sunt:

a) promovarea valorilor familiale, a înţelegerii şi întrajutorării în familie, prevenirea şicombaterea violenţei în relaţiile dintre membri;

b) sprijinirea membrilor de familie aflaţi în dificultate ca urmare a actelor de violenţă în familie;

c) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sănătăţii şi de reinserţie socială;

d) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice şi psihiatrice;

e) protejarea victimelor şi, în special, a minorilor, prin măsuri de păstrare a confidenţialităţiidentităţii lor, precum şi prin măsuri de protecţie psihologică a acestora, în timpul instrumentării cazului;

f) iniţierea şi coordonarea parteneriatelor sociale, în scopul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.

1. DEFINIREA PROBLEMEI

În România, violenţa în familie, prin consecinţele şi implicaţiile ei, a atras mai întâi atenţia reprezentanţilor societăţii civile. Ani la rând, organizaţii nonguvernamentale au venit în sprijinul victimelor abuzului cu resurse limitate, cu experienţă şi competenţe în formare, dar cu o mare motivaţie şi satisfacţie de a oferi o mână de ajutor celor care trăiau cu spaimă în sânul familiei. Majoritatea beneficiarelor erau femei, iar forma de abuz predominantă era violenţa fizică, manifestată prin bătăi, loviri sau alte acte violente de tipul arsurilor şi muşcăturilor provocate. Reprezentanţii poliţiei nu aveau nici o soluţie la valul de abuzuri petrecute „dincolo de ochii lumii”, care depăşeau cu mult imaginaţia noastră şi responsabilităţile celor împuterniciţi să aplice legea.

Violenţa domestică este un fenomen care până la această oră nu a prea fost luată în considerare în multe ţări. De multe ori violenţa domestică nici măcar nu este considerată a fi un delict. De aceea nu există decât foarte puţine informaţii despre acest subiect. Aceste informaţii (de ex. statistici efectuate de poliţie) se rezumă în general doar la o mică parte din ceea ce se întâmplă de fapt.

Violenta in familie poate afecta pe oricine, indiferent de religie, culoare sau statut social. Este cea mai frecventa forma de violenta impotriva femeii. In Romania, in 64% dintre cazurile de violenta domestica, victimele sunt femei.

Violenta domestica cuprinde violenta comisa in familie, impotriva partenerilor de orice sex, comisa de parinti impotriva copiilor, tratamentul necorespunzator al persoanelor in varsta si cu dizabilitati de catre oricare membru al familiei.

2. ANALIZA SITUATIEI

De ce o campanie împotriva violenţei asupra femeii în România?

a) în societatea românească persistă o toleranţă crescută faţă de violenţa în familie, care este percepută a fi un lucru normal, inerent vieţii de cuplu;

b) atât agresorii cât şi victimele nu ştiu că violenţa în familie este o infracţiune;

c) persoanele abuzate nu ştiu unde să caute ajutor pentru a ieşi din relaţia violentă sau pentru a fi protejate;

d) violenţa se transmite transgeneraţional, este un model învăţat;

e) copiii care provin din familii afectate de violenţă devin următoarea generaţie de victime şi agresori.

Problema violenţei domestice este una extrem de serioasă în România. În perioada ianuarie 2008 – septembrie 2011, au fost înregistrate la nivelul întregii ţări 33.730 de cazuri de violenţă în familie, provocând moartea a 224 de femei (22 de minori şi 202 de adulţi). În primele trei trimestre ale anului 2010 s-au înregistrat 4463 de cazuri de violenţă asupra femeilor şi peste 50 de decese de sex feminin.