Carbid - Fox Târnăveni

Târnaveni, orasul care pentru multi români a însemnat un puternic centru al industriei chimice românesti, a reusit sa ramâna pâna azi si cu siguranta va fi si în viitor simbolul carbidului românesc.

În anul 1991, în tumultul schimbarilor fundamentale ale României se nastea, pe scheletul vechii sectii de Carbid o noua firma: S.C. CARBID-FOX S.A.

Timpul si greutatile nu au clintit soliditatea firmei, dimpotriva, au contribuit la conturarea imaginii unui agent industrial activ în economia nationala si mondiala.

Eforturile depuse de specialistii societatii în obtinerea si comercializarea carburii de calciu, implementarea de noi tehnologii care sa confere un grad înalt de prelucrare a produsului de baza, au facut posibila prezenta firmei S.C. CARBID-FOX S.A. nu numai ca singur producator pe piata interna, dar si pe pozitiile de vârf detinute în peste 40 de tari ale lumii.

Aprecierile de care se bucura produsele sale din partea miilor de parteneri români si straini si succesele recente, concretizate în gasirea unor noi piete de desfacere, îndreptatesc sperantele de dezvoltare în viitor a societatii si continuarea traditiei fabricarii carbidului în Târnaveni începute în anul 1916 pe aceste meleaguri din centrul României.

Industria chimica s-a nascut pe aceste meleaguri în timpul primului razboi mondial, cu scopul de a asigura Puterile Centrale cu materii prime pentru explozive, gaze de lupta si îngrasaminte chimice. Zacamintele minerale din apropiere, rezervele bogate de gaz metan, lemnul care se gasea din abundenta pentru producere mangalului, precum si existenta caii ferate înca de la sfârsitul secolului al XIX-lea, au constituit tot atâtea elemente favorizante în alegerea Târnaveniului ca loc de amplasare a noilor fabricatii.

Astfel, la mai putin de 20 de ani de la premiera mondiala din SUA (1898), la Târnaveni (1916) se puneau bazele fabricatiei carburii de calciu într-un cuptor cu arc electric, utilizând energia produsa într-o centrala electrica cu combustibil gaz metan, special construita pentru noua uzina - NITROGEN, prima firma ce a functionat pe platforma chimica începând cu anul 1916.

Pe aceeasi platforma a fost înfiintata în anul 1936 societatea MICA, având ca obiect de activitate prelucrarea pirometalurgica a minereurilor metalelor nobile si grele.

Prin actul nationalizarii din 11 iunie 1948 se realizeaza comasarea celor doua uzine, luând fiinta Uzinele Chimice NITROGEN. Intreprinderea rezultata din comasare a purtat pâna în anul 1969 un sir de denumiri - Uzinele Chimice Târnaveni, Combinatul Chimico-Metalurgic, Combinatul Chimic nr.2, Combinatul Chimic "Karl Marx", Combinatul Chimic Târnaveni - consecinta a unor reorganizari succesive ale industriei chimice românesti.

În anul 1969, data fiind importanta economica si marimea Combinatului Chimic Târnaveni, acesta devine sediul unuia din cele doua grupuri industriale ce concentreaza toata industria anorganica din România - "Grupul Industrial de Chimie Târnaveni". Dupa o ultima reorganizare importanta survenita în anul 1973, redevine Combinatul Chimic Târnaveni si va face parte, pâna în anul 1990, din Centrala Industriala de Produse Anorganice cu sediul la Râmnicu Vâlcea.

De-a lungul anilor, aici s-au realizat importante sinteze de produse chimice în premiera nationala si mondiala cât si testarea în faza industriala a unor tehnologii care, preluate apoi de marile platforme chimice construite în tara, au deschis adevarate ramuri ale industriei noastre chimice. Cele afirmate se exemplifica prin: punerea în functiune în toamna anului 1918 a primelor doua cuptoare de carbid cu o putere de 4 MW fiecare, obtinerea, în anul 1918, a cianamidei de calciu, instalatia de electroliza a clorurii de sodiu (1923), obtinerea clorurii de calciu (1925), obtinerea amoniacului prin sinteza directa (1936) - premiera mondiala, fabrica de faianta (1936) - premiera nationala, obtinerea clorurii de amoniu (1938) - premiera nationala, prima alumina si apoi primul aluminiu românesc (1940), în perioada anilor 1955 - 1960 se testeaza tehnologiile de obtinere a policlorurii de vinil si a superfosfatului, punându-se, de asemenea, bazele fabricatiei de bicromat de sodiu si produse din gresie antiacida - premiere nationale.

În cadrul actiunii de profilare a industriei chimice românesti, ca rezultat al programelor nationale de dezvoltare se realizeaza si la Târnaveni importante obiective prin investitii noi ce aveau sa contureze profilul de mai târziu al platformei, respectiv cele trei cuptoare de carbid, cu o putere instalata de 40 MVA fiecare si sase cuptoare pentru obtinere varului (1962 - 1971), instalatia de oxid de zinc (1968), instalatia de saruri de bariu (1973), instalatia de antidaunatori pe baza de sulf (1974 - 1975), noua instalatie de bicromat de sodiu (1980), instalatia de anhidrida cromica (1982), instalatia de acid formic si oxalic (1983), instalatia de acid fluorhidric si criolit (1984), instalatia freoni 11 si 12 (1988).

Combinatul de la Târnaveni a dobândit un profil de fabricatie complex, cuprinzând produse chimice anorganice, produse chimice organice, produse din industria materialelor de constructii, constructiilor de masini si prelucrarii metalelor. Astfel, devine unicul producator de carbid, bicromat de sodiu si compusi cu crom, antidaunatori pe baza de sulf, saruri de bariu, compusi cu fluor si produse din gresie antiacida, din România

Pe platforma industriala a Combinatului Chimic Târnaveni s-a înfiintat în anul 1991 S.C. CARBID-FOX S.A., având la baza fabricatia de carbid si produse conexe, care si pâna la aceasta data functiona ca o uzina, dar fara personalitate juridica. Acest nou început a reprezentat, dupa cum se va dovedi ulterior, un moment crucial în existenta platformei chimice, societatea nou creata preluând responsabilitatea continuarii traditiei si experientei acumulate de-a lungul timpului în aceasta cetate a chimiei românesti.

Facând o incursiune pe coordonatele istoriei, care se scrie de 90 de ani în fabricarea carbidului românesc, amintim: primele doua cuptoare de carbid (1 si 2) cu o putere de 4 MVA fiecare, singurele din sud-estul Europei si printre putinele din lume construite în anii 1916 - 1918; în anul 1955 a fost pus în functiune cel de-al treilea cuptor de 10 MVA, initial destinat obtinerii feromanganului, apoi carbidului, iar între anii 1962 - 1971 s-au construit si pus în functiune trei cuptoare de carbid de 40 MVA fiecare, precum si sase cuptoare pentru obtinerea varului din calcar.

În prezent, Grupul de firme CARBID-FOX Târnaveni, cuprinzând Departamente independente din punct de vedere functional, societati comerciale de productie si prestari servicii desfasoara urmatoarele activitati:fabricarea si comercializarea de carbura de calciu, var hidratat, amestec desulfurant pentru industria metalurgica, acetilena îmbuteliata;