Cercetare de Marketing privind Legătura dintre Stilul de Viață și Consumul Alimentar

Ca si alte acte vitale ale omului, consumul de bunuri si servicii are la baza un proces de invatare mai mult sau mai putin canstientizat. Dincolo de conotatiile ce tin strict de biologia si fizionomia omului adaptarea unor practici sau obiceiuri de consum atesta natura sociala a omului, inclinatia sa de a trai in comuniune, de a-si valorifica in interes comun experienta de viata, de a valorifica resursele de care dispune la un moment dat, alaturi de grupuri mai largi sau mai restranse de semeni.

Modul de consum constitue doar un capitol al unui concept mai larg numit mod de viata. Modul de consum poate sa difere mai mult sau mai putin de la o populatie la alta, o data cu modul de viata. Prin populatie intelegem o grupare relativ numeroasa de persoane avand in consum mai multe caracteristici observabile vizand modul de viata si implicit cel de consum. In cadrul unui mod de consum se pot exprima,de obicei,cu atat mai multe modele de consum, cu cat ecartul variabilitatii factorilor ce il influenteaza este mai larg.

Un model de consum exprima un set integrat de comportamente specifice unei categorii de populatie sau de agenti econoici in legatura cu achizitia sau producerea prin mijloace propii in scopul utilizarii directe a bunurilor si serviciilor necesare satisfacerii trebuintelor de consum.

Comportamentele de consum constau in desfasurarea unor activitati concrete ce atesta constientizarea de catre consumatori a anumitor trebuinte si oportunitati de consum. Multe dintre comportamentele de consum sunt repetate la diverse intervale de timp in functie de ritmul perceptiei trebuintelor si specificul oportunitatilor de satisfacere a acestora.

Comportamentul consumatorului reprezinta un domeniu de studiu relativ tânar, primele încercari de a-l delimita ca domeniu distinct aparând în anii 60 ai secolului XX. Motivatiile dezvoltarii ulterioare a acestuia tin în principal de dinamismul si complexitatea vietii economice. Dezvoltarea economica a natiunilor, îmbogatirea ofertei de produse si servicii, intensificarea competitiei, rata accelerata de aparitie de noi produse, aparitia miscarilor consumeriste si ecologiste, cresterea interdependentei dintre pietele nationale sunt doar o serie de factori care au complicat existenta organizatiilor orientate catre obtinerea de profit sau catre atingerea altor categorii de obiective. Studierea comportamentului consumatorului a devenit, astfel, un raspuns la întrebarile aparute la nivel organizational în legatura cu caile posibile de dezvoltare a afacerilor.

Orice demers de studiere a modelelor de consum are la bază un efort complex de înţelegere a trebuinţelor, comportamentului efectiv, valorilor şi aspiraţiilor consumatorilor de diverse categorii demo-sociale. Simpla investigare a comportamenului trebuinţelor de consum ale fiecărui membru al grupului respectiv. De exemplu, motivaţiile achiziţionării de către un consumator a unui produs alimentar oarecare, pot fi extrem de diferite, dacă este vorba despre o gustare frugală într-o pauză de lucru, dacă este vorba despre o masă de prânz în cadrul unei întâlniri de afaceri, ori dacă persoana respectivă pregăteşte acasă o masă pentru a-şi întâlni prietenii.

În prezent, nu există explicatie concreta a comportamentelor de consum şi mai ales a motivaţiilor reale ale adoptării anumitor practici de consum, deşi în acest domeniu s-au acumulat deja ani mulţi de studii, observaţii şi cercetări metodice. În fiecare situaţie însă, cercetările şi-au delimitat strict aria de investigare, utilizând o metodă specifică de investigare. Niciodată însă nu s-a putut investiga într-o manieră mulţumitoare câmpul raţionalităţii consumatorilor şi cu atât mai puţin zona impulsurilor inconştiente ce stau la baza comportamentului de consum efectiv. Oricum, teoria socioeconomică a consumului a făcut paşi importanţi în sensul delimitării a ceea ce este raţional de ceea ce este emoţional vis-a-vis de angajarea persoanei în achiziţionarea anumitor categorii/ mărci de produse sau servicii, ştiut fiind că trebuinţele umane universale sunt, în general, satisfăcute doar prin anumite atribute ale imaginii produselor sau serviciilor. Dinamica schimbărilor ce au survenit pe diversele pieţe ale bunurilor şi serviciilor de consum a fost deosebit de înaltă, în ultimele două decenii. În ţările cu economie de piaţă, unde s-a schimbat rapid profilul cererii, s-au schimbat prin urmare parametrii ofertei, şi implicit, unele elemente ale metodelor şi tehnicilor de cercetare a modelelor de consum. Datorită complexităţii mereu în creştere a fenomenologiei social-economice din lumea consumului de bunuri şi servicii, când nu au cedat cu totul locul unor metode noi de investigaţie, metodele clasice s-au adaptat la utilizarea unor tehnici noi, în vederea obţinerii unor evaluări cât mai realiste a faptelor şi a facilitării unor predicţii cât mai pertinente. Toate acestea s-au întâmplat deoarece identificarea structurilor şi dimensiunilor concrete ale unor modele de consum impune creerea unor baze de date, indicatori obiectivi şi subiectivi ai consumului care să permită studierea aprofundată a practicilor de consum ale categoriilor sociale susceptibile de a avea modele de consum distincte.

Cercetarea de marketing reprezinta o solutie eficienta in obtinerea de informatii, volumul si acuratetea acestora contribuind decisiv la fundamentarea unor decizii adecvate privind abordarea pietei si a diferitelor segmente de consumatori.

Definirea scopului cercetarii reprezinta una dintre fazele cele mai importante in procesul unei cercetari, cu influenta hotaratoare asupra celorlalte faze.

In cazul de fata se urmareste cercetarea pietei privind impactul publicitatii asupra comportamentului de cumparare al alimentelor.

Obiectivele in aceasta cercetare sunt:

- Gradul de influentare al consumatorilor in urma stilului de viata;

- Impactul alimentelor fast-food in randul consumatorilor;

- Motivele care stau la baza procesului de cumparare al consumatorilor.

CHESTIONAR

Bună ziua. Facem un studiu în legătură cu cercetarea de marketing privind stilul de viaţă al consumatorilor. Sunteţi amabil (ă) să-mi răspundeţi la câteva întrebări?

1. De ce consumatorii din ziua de azi caută comoditate în ceea ce priveşte cumpărarea şi prepararea alimentelor?

2. După părerea dvs. consumul reprezintă o modalitate de evidenţiere a statului social, un mod de integrare în societate sau doar o modalitate de satisfacere a aspiraţiilor personale?

3. De ce credeţi că s-a înregistrat o creştere a preferinţelor pentru produsele de tip „snack”?

4. De ce religia este factorul care influenţează comportamentul de cumpărare şi consum alimentar, iar în perioada sărbătorilor influenţează cantitativ şi calitativ consumul alimentar?

5. Cum credeţi că influenţează stilul de viaţă consumul alimentar?

6. Credeţi că nivelul ridicat al preţurilor afectează nivelul de consum?

7. Ce tipuri de publicitate vă influenţează în alegerea unui produs? (afişe, reclame, tv, radio)

8. Poziţionarea unui produs pe rafturile din faţă în supermarket vă determină să achiziţionaţi acel produs?

9. Cât de importantă este imaginea (ambalajul) unui produs pentru dvs?

10.Lipsa timpului este un factor determinant în alegerea produselor pentru consum? (semipreparate)

11.Ce vă determină mai mult în achiziţionarea unui produs? Marca produsului sau calitatea ingredientelor?

12.Unele firme optează pentru strategii agresive de marketing, asupra dvs au rezultate?

13.Pătrunderea unui produs nou pe piaţă vă determină să îl achiziţionaţi fără a şti însă prea multe informaţii despre acel produs?

14.Forma specială a unor produse comercializate de sărbători vă determină să le achiziţionaţi?

15.Cât de mult consideraţi dvs că sunteţi influenţat în alegerea produselor de toţi factorii enunţati mai sus?