Comercializarea Produselor Alimentare

Comercializarea produselor alimentare

Nivelul performantei din industria alimentara a crescut semnificativ, insa mai sunt inca multe de realizat in ce priveste restructurarea, pentru a ajuta sectorul sa ramana competitiv si sa respecte standardele UE de siguranta alimentara si calitatea produselor si pentru a stabili niste verigi de comercializare eficiente intre industria alimentara si marea majoritate a agricultorilor.

1. Industria alimentară ocupă un loc prioritar în economia naţională a României, ea fiind solicitată în mod direct de cerinţele de hrană ale populaţiei. Nivelul ei de dezvoltare este determinat de cooperarea cu celelalte ramuri industriale, dar mai ales de gradul de dezvoltare al agriculturii.

Aşa cum bine cunoaştem, ramura în cauză valorifică baza de materii prime agricole - cereale, plante tehnice, legume şi zarzavaturi, fructele, produsele animaliere, peştele, vânatul etc.

Produsele traditionale sunt importante in Romania si constituie oportunitati de crestere economica, in special in zonele rurale izolate sau defavorizate, daca sunt abordate prin masuri strategice concertate. Incepand cu anul 2005, peste 1.500 de produse traditionale romanesti au fost recunoscute de MADR(Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale), majoritatea lor provenind din sectoarele laptelui, produselor lactate si carnii, dar si din industria de morarit si din sectorul productiei bauturilor. Aceste produse prezinta caracteristici specifice zonelor din care provin.

Industria alimentara este un sector important al economiei romanesti; in anul 2002, ea reprezenta circa 17% din productia totala a industriilor prelucratoare, 9% din productia nationala totala si 7% din VAB. Ea reprezinta totodata un procent relativ stabil, de 10%, din numarul locurilor de munca din totalul industriilor prelucratoare si, respectiv, 3,5% din totalul locurilor de munca, desi numarul absolut al angajatilor a scazut aproape la jumatate in perioada 1990-2003.

Industria alimentara a inregistrat o crestere semnificativa incepand cu anul 1990, atat in termeni absoluti, cat si relativi/total industrii prelucratoare. Evolutia productiei in intervalul 1998-2005 a variat de la o categorie de produse la alta; astfel, s-au inregistrat cresteri la produsele din carne (+55%), conservele din carne (+62,9%), produsele lactate proaspete (+73,9%), uleiurile comestibile (+34,4%), branzeturi (+39,3%) si scaderi, la: carne (-29,2%), conserve din fructe si din legume (-2,7%), lapte (-16,5%), faina de grau si de secara (-69,0%) (INS, 2006), fapt care sugereaza o orientare catre produsele cu valoare ridicata, in ultimii ani, ca reactie la cererea tot mai mare.

Combinarea output – urilor cu o valoare mai ridicata cu restrangerea fortei de munca au condus la o imbunatatire semnificativa a productivitatii globale, care a crescut de peste trei ori in perioada 1990-2002 si apoi cu inca 12% intre 2000 si 2005. Productivitatea intreprinderilor difera de la un sub-sector la altul.

Pe plan european, Romania detine o pozitie de varf in productia de uleiuri comestibile. Sectorul de procesare a evoluat rapid, concentrandu-se in jurul catorva actori importanti de pe plan intern si international, care domina piata oleaginoaselor; in afara lor, mai exista un volum de 20.000 tone de ulei, produs in unitati rurale de mici dimensiuni, pentru autoconsumul gospodariilor.

In ceea ce priveste industria agro-alimentara, nu dispunem de date statistice sau operative referitoare la gradul de utilizare al capacitatilor existente si nici de cele privind eventualele disparitati intre diferitele regiuni ale tarii. Referitor la investitiile realizate prin SAPARD (SAPARD este un program operational din anul 2000. Are drept scop sprijinirea agriculturii si dezvoltarea ruralã în tãrile candidate din Europa Centralã si de Est )pana la data de 30 iunie 2007, situatia se prezinta astfel: Din 202 obiective de investitii finalizate in cadrul Masurii 1.1 „Imbunatatirea procesarii si comercializarii produselor agricole si piscicole”, reprezentand modernizare si obiective noi, un numar de 85 apartin sectorului „Carne si oua”, 48 sectorului „Lapte si produse lactate”, 27 sectorului „Cereale”, 24 sectorului „Vin”, 17 sectorului „Legume-fructe si cartofi”, iar 1 obiectiv sectorului „Oleaginoase”.

2.Din analiza numarului de proiecte finalizate la nivel regional si sectorial rezulta ca:

- in sectorul „Lapte si produse lactate”: regiunea cu cele mai multe proiecte finalizate a fost regiunea Nord-Est, urmata de regiunea Centru. Regiunile cu cel mai mic numar de proiecte au fost, Sud-Vest Oltenia si Regiunea Vest;

in sectorul „Carne si produse din carne”: regiunea Centru a beneficiat de cel mai mare numar de proiecte, in timp ce regiunea Vest si Sud-Vest de cel mai mic numar;

- in sectorul „Legume, fructe si cartofi”: in acest sector, numarul proiectelor este foarte redus, existand zone fara nici un proiect finalizat (Sud-Est, Sud-Muntenia, Vest);

- in sectorul „Vin”: discrepantele dintre regiuni sunt foarte mari (in timp ce regiunea Sud-Est a finalizat un numar de 13 proiecte, alte regiuni n-au avut deloc proiecte, ca de exemplu Nord- Vest, Bucuresti- Ilfov, sau cate un singur proiect in regiunile Nord-Est, Sud-Vest si Centru);