Comportamentul consumatorului român de produse ecologice

Capitolul 1 Piața românească a produselor ecologice

Dacă acum 5 ani nu prea se vorbea în România de existența produselor ecologice și acestea erau aproape inexistente în supermarketurile din țara noastră, piața a dovedit că se poate dezvolta în România și să-și mențină un trend crescător și în următorii ani.

“Piața eco din România este foarte disparată. Nu putem avea o viziune globală pentru România, deoarece tendințele sunt diferite. În orașele mari și în București se poate mânca eco. În orașele mai mici și în mediul rural, circuitul este mai scurt, din grădina lor în farfuria lor, ei controlează sistemul și manâncă așa cum vor”, spune pentru startups.ro Abdelaziz Messai, General Manager la Ecocert Romania.

1.1.Dimensiunile pieței produselor ecologice

Tendințele pe piața bio la nivel internațional sunt aceleași de mai mulți ani. Singura modificare este acum că sunt din ce în ce mai mulți producători, piața se dezvoltă, cererea este din ce în ce mai mare și produsele mai diversificate conform Asociației Bio România.

La baza dezvoltării pieței ecologice un element esențial îl reprezintă terenul agricol, grija cu care acesta este întreținut și lucrat. Încă din perioada practicării agriculturii tradiţionale au apărut unele efecte nefavorabile cauzate de defrişarea pădurilor, eroziune, cultivarea empirică a pământului, irigarea la întâmplare sau suprapăşunat. Efectele nefavorabile s-au accentuat şi prin modernizarea agriculturii, introducerea tehnologiilor de vârf, prin mecanizare şi automatizare excesivă a tehnologiilor de producţie, utilizarea de cantităţi mari de îngrăşăminte şi pesticide, care au favorizat maximizarea producţiei. Însă intervenţiile abuzive la care au fost supuse terenurile agricole, au avut numeroase urmări negative de lungă durată asupra mediului, inclusiv asupra solului.

Orice cultură ecologică exclude îngrășămintele chimice și orice proces care poate influiența dezvoltarea normală și firească a culturii. La nivel mondial sunt țări care s-au evidențiat prin extinderea terenurilor agricole ecologice precum sugerează și figura prezentată:

Fig.1.1.(sursa:http://www.organic-world.net/yearbook-2011-graphs.html#c5587)

Ultima statistică elaborată cu privire la agricultura organică arată că Australia se menţine în fruntea clasamentului, cu cea mai mare suprafaţă de teren cultivată cu produse ecologice.

Ţara noastră a crescut foarte mult în privinţa suprafeţelor cultivate cu produse bio, ajungând la peste 100.000 hectare. Astfel, potrivit statisticii realizate, România, cu cele 107.500 hectare alocate agriculturii bio, ocupă locul 30 la nivel mondial între cele 131 state înregistrate.

Fig. 1.2 (sursa: www.madr.ro)

Din totalul suprafeței ecologice din România, 81% este reprezentat de terenul arabil, cu cea mai mare pondere, urmat de pășuni și fânețe cu 17% și cea mai mică pondere de livezi și viță de vie, respectiv 2%.