Ecomarketing Turistic

Protectia mediului ambiant reprezinta, în prezent, o conditie esentiala pentru desfasurarea în bune conditii a oricarei activitati economice. Marketingul si ecologia se constituie în doua domenii între care se stabilesc multiple relatii si conexiuni.

Ecologia si marketingul sunt domenii care se interfereaza pe multiple planuri, deoarece ambele pornesc de la ideea ca, în desfasurarea oricarei activitati economice trebuie acordata atentia cuvenita, pe de o parte sporirii cantitatii si calitatii produselor si serviciilor în conditii de solvabilitate pentru indivizi, colectivitati, firme etc., iar pe de alta parte protectiei mediului ambiant. Desigur, exista cazuri în care, din dorinta realizarii unui profit maxim se neglijeaza aspectele sociale, aspectele privind protectia mediului ambiant.

Poluarea poate avea loc în diferite etape ale ciclului economic, pornind de la extragerea resurselor materiale, prelucrarea, distributia sau consumul lor, cu mari diferentieri pe ramuri economice sau pe faze ale productiei sau circulatiei. Unele ramuri sunt considerate poluante, altele nepoluante; la acelasi produs tehnologiile sunt foarte diferite din punctul de vedere al gradului de poluare. În mod asemanator se pune problema diferentierilor si în logistica de distributie a diferitelor produse sau servicii.

Cererea de bunuri si servicii ecologice este în permanenta crestere în perioada actuala. Aceasta cerere conditioneaza comportamentul consumatorilor si al industriilor, îsi exercita influenta si asupra cadrului legislativ.

În vederea prevenirii poluarii si protejarii mediului ambiant, sub presiunea asociatiilor ecologiste si legislatiei privind protectia consumatorilor, cresc investitiile facute în ramurile productive ale economiei(industrie, agricultura, transporturi etc.) a caror eficienta este de dorit sa fie maxima.

În acest context marketingul ofera un vast câmp de actiune prin adaptarea si aplicarea la specificul actiunilor ecologiste a principiilor, metodelor si tehnicilor sale specifice, prin gestiona-rea rationala a actiunilor ecologice, optimizând raportul dintre eforturile facute si rezultatele obtinute, dintre care unele mai greu de cuantificat, ceea ce plaseaza actiunile cu prioritate în marketingul social, domeniu vast din care face parte si marketingul ecologic (ecomarketingul).

Termenul de ecomarketing a fost lansat în Germania, în urma cu aproximativ doua decenii si jumatate (1978).

Ecomarketingul îsi propune sa realizeze un echilibru între activitatea economico-sociala prezenta, pe de o parte, si interesele: individuale, colective - ale grupurilor si ale întregii societati, pe termen

mediu si lung (sau, cu alte cuvinte, sa armonizeze interesele consumatorilor cu cerintele protectiei mediului), pe de alta parte.

Metodele, tehnicile si instrumentele specifice marketingului pot fi utilizate în scopul sensibilizarii opiniei publice, al educarii membrilor societatii în spiritul respectului fata de mediu, al sesizarii factorilor de mediu în ceea ce priveste propriile lor actiuni.

Ecomarketingul vizeaza domeniile protectiei mediului înconjurator, pe de o parte si domeniul produselor si serviciilor ecologice, pe de alta. Ecomarketingul se poate defini ca fiind o specializare a marketingului social, alcatuita dintr-un ansamblu de activitati care au ca scop identificarea, influentarea si satisfacerea consumatorilor de bunuri si servicii ecologice.

Marketingul produselor si serviciilor ecologice trebuie sa tina seama de clasificarea produselor si serviciilor în functie de satisfactia imediata pe care acestea o ofera consumatorilor si de principiul apararii sanatatii consumatorilor si a mediului pe termen lung.

Ecomarketingul se adreseaza atât domeniului social (asociatii, organizatii, public), cât si celui economic (educarea factorilor de decizie). Indiferent de grupul tinta vizat, ecomarketingul promoveaza ideea ca mediul este un bun public, bun ce trebuie protejat si respectat, indiferent de

interesele predominante la un moment dat.

Specialistii care lucreaza în domeniul ecomarketingului vor trebui sa identifice potentialii consumatori de produse si servicii ecologice, sa-i formeze si sa-i educe astfel încât nevoile acestora sa fie transformate în cerere.

Firmele, prin aplicarea principiilor unui marketing ecologic, pot sa beneficieze de o serie de avantaje , si anume: câstigarea unor noi segmente de consumatori, devansarea concurentei, realizarea unor venituri mai mari pe termen lung, îmbunatatirea imaginii, economii de cheltuieli datorita anticiparii unor posibile efecte negative, accesul pe noi piete. Totodata, este de asteptat ca firmele sa se confrunte si cu o serie de elemente care se constituie în dezavantaje - ca urmare a aplicarii principiilor ecomarketingului: o cerere scazuta pentru produsele ecologice, lipsa unor

tehnologii “curate”, costurile ridicate ale unor investitii ecologice, curente de opinie diferite în interiorul firmei, o legislatie înca incompleta si nu îndeajuns de eficienta.

Ecomarketingul poate fi considerat ca acel domeniu al marketingului care este preocupat de produsele “curate” din punct de vedere legal, excluzându-le evident pe acelea care circula pe piata neagra, excluzând produsele de contrabanda (aceasta fiind, evident, o abordare partiala a

conceptului).

Practicile de marketing ecologic trebuie sustinute prin :

- evaluarea în ansamblu a performantelor actuale ale firmelor în raport cu mediul înconjurator;

- implicarea reala în activitatea de urmarire, analiza, raportare a rezultatelor si determinare a îmbunatatirii performantelor în aceasta directie;