Formarea Prețului pentru Serviciile de Bibliotecă

Formarea pretului pentru serviciile de biblioteca

Evolutia activitatii bibliotecare este legata de transformarile economice prin care trece republica la etapa actuala. În conditiile economiei de piata, nu numai institutiile comerciale, ci si cele necomerciale, inclusiv bibliotecile trebuie sa cunoasca legitatile functionarii pietei.

Datorita introducerii serviciilor cu plata în activitatea bibliotecilor, capata o importanta tot mai mare, studierea locului pretului, ca element al marketingului mixt – în configuratia strategiilor de marketing. Serviciile cu plata s-au extins rapid sub influenta unor factori, precum inflatia, cresterea numarului de publicatii, si a preturilor acestora, cheltuielile mari cauzate de introducerea noilor tehnologii informationale si reducerea finantarii de la buget. În acest context a capatat o importanta deosebita studierea formarii pretului.

Trecerea bibliotecii la noile conditii de piata înseamna schimbarea nu numai a mecanismului financiar, ci si a caracterului general al activitatii, al sistemului relatiilor cu beneficiarii.

Bibliotecile sunt preocupate de acest aspect al preturilor mai mult pentru calcularea bugetului si întocmirea programelor de activitate si nu pentru a-si vinde efortul organizatiei sau de a crea produse pentru satisfacerea clientilor sai.

Trebuie de mentionat din start, ca tarifele nu reprezinta o bariera pentru beneficiar, dar în situatia diminuarii continua a finantarii bibliotecilor, prestarea de servicii platite contribuie la dezvoltarea bazei materiale a bibliotecii. Un argument forte în favoarea tarifelor este ca bibliotecile nu au dreptul sa refuze oferirea materialelor si serviciilor pentru public gratuit atât timp cât pot sa le propuna pe baza de costuri compensate. Serviciile tarifate sunt serviciile suplimentare, cele efectuate de catre bibliotecari peste îndatoririle regulamentare. Aceste servicii suplimentare pot fi privite ca rezultat corespunzator al dezvoltarii initiativei bibliotecii în conditiile economiei autoreglatoare. Pentru aceasta e necesar balansarea prioritatilor sociale cu interesele economice ale bibliotecii, evitând comercializarea produselor acceptate cu misiunea comuna. Pe piata consumatorilor serviciilor contra plata biblioteca poate patrunde în acelasi timp pe mai multe sub-piete, încadrându-se pe una din rândurile, în functie de sferele concurentiale si succesele pozitionarii serviciilor informationale. Experienta implementarii serviciilor contra plata în biblioteci ne demonstreaza rezultate concrete si pozitive. Datorita existentei serviciilor contra plata se satisfac necesitatile informationale suplimentare, se largeste spectrul efectiv de informatii, creste gradul de confort, se intensifica utilizarile resurselor potentiale suplimentare, sporeste interesul coordonatorilor economici si se întareste baza tehnico-materiala a bibliotecii.

În activitatea de introducere a serviciilor contra plata în biblioteca putem evidentia urmatoarele etape:

1. cercetarea nevoilor utilizatorilor;

2. elaborarea nomenclatorului;

3. determinarea preturilor;

4. publicitatea serviciilor oferite.

1. Introducerea serviciilor platite în biblioteca constituie un stimulent la cresterea nivelului profesional al lucratorilor, pentru ca realizarea acestora sau unora din servicii cere cunostinte suplimentare. Înainte de introducerea serviciilor cu plata trebuie întreprinsa o actiune intensa de pregatire si anume:

- Studierea detaliata a pietei serviciilor, care influenteaza functionarea bibliotecii, pentru a putea fi identificati potentialii “cumparatori” de servicii si produse, precum si potentialii concurenti;

- Analizarea cheltuielilor bibliotecii, pentru a putea stabili pretul de cost al serviciilor platite si a lua o hotarâre privind principiile aplicarii taxelor;

- Stabilirea atitudinii utilizatorilor fata de acest tip de servicii si a posibilitatilor de plata a acestora;

- Elaborarea de reguli si proceduri detaliate de plata;

- Informarea utilizatorilor asupra noilor servicii aparute si asupra schimbarilor produse în raport cu serviciile existente, prin anunturi la standuri, îndrumatori si mijloace de informare în masa.

2. Biblioteca trebuie sa efectueze o monitorizare permanenta a serviciilor platite, pornind de la ideea ca acestea sunt într-o permanenta evolutie si ca trebuie luate în considerare schimbarile aparute în solicitarile beneficiarilor si în tendintele domeniului informational.

3. Trebuie sa se acorde o mai mare atentie, calitatii serviciilor cu plata, deoarece în caz contrar, utilizatorii nu vor mai recurge la ele. Un serviciu în mod traditional gratuit nu poate fi transformat dintr-o data într-un serviciu platit, fara a-l îmbunatati.

4. Un factor important care poate influenta pozitiv serviciile platite este marketingul desfasurat sub forma de discutii cu utilizatorii, a anunturilor în presa si a difuzarii materialelor de reclama.

Întrucât bibliotecile stabilesc, de obicei tarifele pentru servicii, bibliotecarii sunt cei care se ocupa de elaborarea procedeelor de determinare a preturilor si a metodologiei de calculare a acestora, tinând cont si de urmatoarele principii generale:

- stabilirea pretului trebuie sa corespunda valorii serviciului sau produsului oferit;

- tabelul preturilor trebuie sa fie clar, stabil si accesibil pentru utilizatori si sa fie public;

- stabilirea preturilor trebuie sa se adapteze cererilor tuturor utilizatorilor, atât permanenti cât si ocazionali, lucru ce poate fi realizat printr-un sistem de reduceri;

Strategia determinarii preturilor se bazeaza pe analizarea interactiunii a trei elemente:

- finalitatea produsului sau a produsului propriu-zis;

- cheltuielile facute si responsabilitatea recuperarii lor;

- natura si nivelul cererii pe piata a unui serviciu sau produs.

Calculatia costului normat se efectueaza pentru fiecare serviciu aparte si este un document financiar. Acest document prevede consumuri directe pentru unitate (salariu de baza, salariu suplimentar, contributii la asigurari sociale, cheltuieli de regie, profitul, costul normat al serviciilor, pretul proiectat).

1. Salariul de baza include bugetul de salariu pentru lucrul efectuat în timpul planificat si bugetul de prime;

2. Salariul suplimentar include plata pentru timpul nelucrat (concedii, activitate auxiliara etc.);

3. Contributii la asigurari sociale sunt calculate anual centralizat;

4. Cheltuieli de regie include cheltuielile care nu pot fi cuprinse în cost (energie, încalzire, arenda, telefon, consumabile);

5. Costul se exprima în suma salariului de baza, salariului suplimentar, asigurarii sociale, cheltuielilor de regie si se ia la baza calcularii nivelului minim al pretului serviciului prestat;

6. Profitul este o parte componenta a nivelului minim la pretului si se calculeaza liber din cost. Rentabilitatea este reglementata cu marimea impozitelor;

7. Costul normat al serviciilor reprezinta suma costului si profitului;

8. Pretul proiectat poate fi majorat sau micsorat în corelatie cu cererea.