Integrarea Noului Concept de Marketing

CONCEPTUL DE MARKETING

Reprezentând un mod de gândire si de actiune în sfera pietei, marketingul realizeaza o actiune sistemica a fluxului de activitati ce leaga productia de consum, constituind – mai mult decât un arsenal de metode si tehnici specifice – domeniul unei stiinte tinere în câmpul teoriei conducerii stiintifice a fenomenelor si proceselor economico-sociale. Termenul de marketing este de origine anglo-saxona (reprezentând participiul prezent al verbului „to market”, care are semnificatia de a cumpara si a vinde, de a desfasura tranzactii de piata). Originile sale sunt

localizate, la începutul secolului al XX-lea, în Statele Unite ale Americii: în 1902, în Buletinul Universitatii Michigan, în introducerea unui curs universitar privind distributia produselor se folosea expresia “diferite metode de marketing al bunurilor”. Treptat, acest termen s-a internationalizat.

Marketingul are o extindere si o complexitate mare si are multe întelesuri. Elisabeth Hill si Terry O’Sullivan considera ca marketingul „este o filozofie a afacerilor care vede în satisfacerea cerintelor clientilor cheia succesului în afaceri si recomanda întelegerea practicilor manageriale care ajuta la identificarea si rezolvarea cerintelor clientilor”.

În viziunea profesorului C. Florescu, „marketingul reprezinta o conceptie moderna în orientarea întreprinderilor, concretizata într-un ansamblu coerent de activitati practice, programate si organizate prin utilizarea unor metode si tehnici stiintifice”. Definitia cuprinde deci trei elemente de baza: conceptie moderna, o activitate practica si metode si tehnici stiintifice.

Conceptia moderna se refera la o noua optica în organizarea si desfasurarea activitatii economice a întreprinderilor, care are ca punct de plecare cercetarea nevoilor de consum, a pietei, în vederea satisfacerii cerintelor – efective si potentiale – ale consumatorilor

(utilizatorilor), în mod superior si cu maximum de eficienta. În plus, finalizarea activitatilor întreprinderilor nu se limiteaza la vânzarea produselor si servicii-lor, ci include si urmarirea comportarii lor în consum (utilizare), a nivelului de satisfacere a nevoilor pentru care ele

au fost concepute si produse. Optica de marketing vizeaza, asadar, raporturile întreprinderii cu piata, mai mult chiar, cu ansamblul de factori si conditii care alcatuiesc “mediul ambiant” al întreprinderii. În centrul atentiei, pe piata, se afla consumatorul si nu producatorul;

Activitatile practice specifice marketingului se pot concretiza în:

- investigarea pietei si a consumului;

- testarea de acceptabilitate a produselor, pe piata;

- activitati promotionale;

- urmarirea produselor în consum etc.

Metodele si tehnicile stiintifice vizeaza colectarea, transmiterea, prelucrarea si interpretarea informatiilor necesare adoptarii deciziilor de marketing. În optica de marketing, intuitia, empirismul si rutina cedeaza locul proceselor si tehnicilor ce apartin unor discipline

stiintifice (matematica, statistica, sociologie, psihologie etc.) care vor fi utilizate în fundamentarea stiintifica a deciziilor de marketing ce fac obiectul actului managerial, precum si în elaborarea prognozelor, programelor, strategiilor si politicilor de marketing.

CONCEPTUL DE MARKETING ÎN

INDUSTRIA TURISTICA

Turismul a devenit unul dintre cele mai vaste fenomene sociale, cu implicatii însemnate asupra economiilor nationale ale multor tari si asupra relatiilor economice internationale. Zeci si sute de milioane de oameni, din diverse zone ale globului, calatoresc în tarile de resedinta sau peste granite din dorinta de a cunoaste, de a se destinde si pentru a-si reface capacitatea de munca, apelând în acest scop la o gama larga de servicii si de bunuri de consum.

Dezvoltarea turismului, atât ca forma de petrecere în mod placut a timpului liber, cât si ca genuri de activitati prestatoare de servicii solicitate în diverse momente ale unei calatorii turistice, constituie una dintre caracteristicile civilizatiei contemporane, cu perspective largi de dezvoltare fiind consecinta unor mutatii de ordin economic, social si cultural, provocate de revolutia care are loc în stiinta si tehnica.

Ca o componenta a economiei nationale, acest domeniu al activitatii umane – privit sub raportul unitatilor prestatoare de servicii – îsi face remarcat rolul sau economic în mod direct – în primul rând prin contributia pe care o are la crearea de venit national si de obtinere de valuta (deci la echilibrarea balantei de plati), apoi prin efectul pozitiv asupra ridicarii social economice si culturale a unor zone din tara si asupra circulatiei banesti interne si, indirect, prin actiunea exercitata asupra celorlalte ramuri ale economiei nationale.

Tara noastra cuprinde un cadru national – geografic foarte variat si dispune, în acelasi timp, de un bogat patrimoniu cultural traditional modern, ce se bucura de o larga apreciere pe plan mondial.

Factorii de atractie naturali si creati de om sunt cei care asigura satisfacerea motivatiilor turistice. Dar turistii cauta si locuri în care sa-si satisfaca, pe lânga odihna si tratament, motivatia de a cunoaste istoria, cultura, obiceiurile, folclorul, conditiile materiale si spirituale de viata ale oamenilor din alte zone ale tarii sau din strainatate.

Dezvoltarea societatii contemporane este caracterizata de o evolutie extrem de dinamica, de revolutia în domeniul tehnologiei, de progresul mijloacelor de comunicare si prelucrare a informatiilor, de dezvoltarea cercetarii stiintifice în general.

Schimbarile de importanta deosebita ce au avut loc în ultimele decenii, în domeniul stiintei si tehnicii, au afectat toate ramurile vietii economicesti, în unele privinte, viata sociala si cea cotidiana a oamenilor.

Într-un asemenea context, cercetarea de marketing dobândeste o importanta tot mai mare. Optica si vechile tehnici de cercetare a fenomenelor de piata nu mai corespund noilor coditii create de dezvoltarea contemporana. Piata, sub toate formele si structurile sale, se impune tot mai mult atentiei ca element de referinta pentru activitatea întreprinderilor, ca punct de plecare în organizarea întregului proces economic, investigarea ei permanenta urmând sa fundamenteze principalele decizii ale întreprinderii, atât în domeniul productiei, cât si în cel al comercializarii.