Marketing Turistic - Sate din Bucovina

Referat
8/10 (6 voturi)
Domeniu: Marketing
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 7351
Mărime: 34.79KB (arhivat)
Publicat de: Casian Ardelean
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Monica Dudian

Extras din referat

PREZENTARE ZONEI - SATE BUCOVINENE

In nord-estul Romaniei se intinde un taram unic prin splendoarea si prin bogatia istoriei sale, care, cunoscand gloria efemera de-a lungul secolelor, a adapostit convietuirea culturilor si a celor mai diverse populatii. Originile Moldovei, locurile sale sacre, frumoasele pagini de istorie si chiar o parte din sufletul ei se gasesc la poalele acestor munti, in acest tinut care, cedat de turci Imperiului Habsburgic, in 1775, a fost botezat "Bucovina

Vanatoarea si pescuitul si-au gasit din totdeauna conditii, datorita varietatii formelor de relief, desimii retelei hidrografice, gradului mare de împadurire a suprafetei judetului.

Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din tara:

- Muntii Bistritei;

- Raraul;

- Giumalaul;

- Calimanul;

- Suhardul.

În podis, se vaneaza ( pe langa unele rapitoare), iepurele si în ultima vreme fazanul (Patrauti). Judetul participa cu peste 18 % la planul de carne de vanat pe tara. Raurile judetului ofera conditii deosebit de favorabile pentru pescuit. În apele de munte, locul principal îl ocupa pastravul si lipanul, iar în cele de podis cleanul, mreana, crapul, avatul si stiuca.

Calaria se practica la herghelia din localitatea Radauti, situata pe strada Bogdan Voda. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasa în manejul amenajat în incinta. Pe hipodromul de langa crescatorie se organizeaza concursuri hipice.

VOLOVAT - la 5 km de Radauti, se gaseste una din cele mai vechi localitati ale Moldovei. Cand Dragos a venit din Maramures, a stabilit aici centrul unui ocol domnesc si in 1346 a construit o biserica de lemn, pe care , in 1468, Stefan cel Mare a mutat-o alaturi de noua sa ctitorie de la Putna. In apropierea fostei bisericute de lemn, Stefan cel Mare a construit , intre 1500-1502, o impunatoare biserica din piatra, unul din interesantele monumente istorice ramase din vremea marelui voievod. Biserica are forma de sala si se compune din pronaos, naos si altar. Fatadele prezinta decorul policrom specific epocii lui Stefan cel Mare, realizat prin caramizi si discuri samaltuite. Intrarea e impodobita cu un chenar din piatra cu muluri in stil gotic. Biserica are bolti semicilindrice, intarite prin arcuri duble, rezemate pe console, ceea ce aminteste boltile de tip romanic de la Radauti. Pictura interioara, aplicata in 1885, s-a deteriorat complet. Iconostasul a fost inlocuit in 1752, de episcopul Dositei Herescu, cu iconostasul bisericii Bogdan din Radauti. Parti din vechiul iconostas sunt expuse in pronaos. Tot in aceasta comuna se gasesc importante vestigii de la inceputurile culturii geto-dacice sub forma unei cetati de pamant si a unui grup de movile funerare, care contin morminte de incineratie.

HORODNIC - localitate mentionata inca de la sfarsitul secolului al XIV-lea, in curtile de aici, ale marelui boier Petru Vrana a fost zidita cea dintai manastire de maici din Moldova. Desi aceasta a disparut pe la inceputul secolului al XVIII-lea, totusi amintirea ei se patreaza in numele catunului Calugarita. La cca 100 m de locul vechii manastiri a fost ridicata in 1717 o interesanta bisericuta, realizata numai din lemn. Data constructiei este mentionata pe inscriptia sapata pe usa de la intrare. Exteriorul bisericii este incins de un brau de lemn impletit, iar la partea superioara se afla un sir de ocnite marginite de colonete torsionate.

MARGINEA - localitate care si-a castigat un binemeritat renume prin valoroasele traditii ale olaritului - ceramica neagra, la sosea, km 63.

MOLDOVITA - comuna, situata pe frumoasa vale a Moldovitei. In secolul al XVI-lea, asezarea a fost punct de vama pentru comertul cu orasul Bistrita. Insemnat centru de exploatare si industrializare a lemnului, aici aflandu-se si o PASTRAVARIE,cu incubatoare pentru puieti , cu care se populeaza apele de munte. Faima localitatii o constituie manastirea Moldovita.

VAMA - comuna, situata pe valea Moldovei, la confluenta acesteia cu Moldovita. Aici se afla o veche biserica de lemn, cu sculpturi si crestaturi bogate, cu motive geometrice la grinzi, la stalpi si la portalul de la intrare. La Vama, ca si la Radauti este renumita ceramica smaltuita. In partea de sud-vest, langa sosea se afla "stalpul lui Voda"monument ridicat de Mihail Racovita, dupa campania intreprinsa in Transilvania, impreuna cu tatarii si zaporojenii,impotriva ungurilor (1717).

ARBORE - comuna, se afla la sud de Radauti (19 km), pe raul Solca, afluent al Sucevei, poarta numele celebrei familii din vremea lui Stefan cel Mare. In anul 1502, Luca Arbore, portarul Sucevei si hatman, sfetnic al lui Stefan cel Mare , al fiului acestuia Bogdan al III-lea, precum si al fiului lui Bogdan, Stefan cel Tanar, (acesta din urma l-a omorat pe Arbore, precum si doi copii) a ridicat aici o biserica monumentala.

In Arbore se afla si un interesant MUZEU SATESC, cu caracter istoric si etnografic, rod al stradaniilor de o viata ale sateanului autodidact Toader Hrib. Muzeul adapostit in doua camere si in cerdacul casei, impresioneaza prin autenticitatea pieselor expuse, printre care se afla si adevarate unicate.

Preview document

Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 1
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 2
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 3
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 4
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 5
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 6
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 7
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 8
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 9
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 10
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 11
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 12
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 13
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 14
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 15
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 16
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 17
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 18
Marketing Turistic - Sate din Bucovina - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Marketing Turistic - Sate din Bucovina.doc

Alții au mai descărcat și

Turismul rural și tradițiile românești - marketingul serviciilor

I. Tratarea teoretica a conceptului I.1 Introducere Turismul rural in Romania se practica “din totdeauna” (V. Glavan, 1995), dar se practica...

Analiza componentelor principale

Analiza clusterelor a fost folosita în marketing pentru a servi unei varietati mari de scopuri, incluzând urmatoarele: • Segmentarea pietei. De...

Campanie de Promovare a Vopselurilor în Mediul Rural

CAMPANIE DE PROMOVARE A VOPSELURILOR ÎN MEDIUL RURAL Locatie: comuna Lita, judetul Teleorman, comuna aferenta municipiului Turnu Magurele...

Te-ar putea interesa și

Tradiții și Obiceiuri cu Valențe Turistice în Bucovina

INTRODUCERE În cadrul acestui proiect, se tratează regiunea Bucovina, ca fiind o destinație turistică impresionantă și renumită, prin potențialul...

Marketing Turistic

Situat in extremitatea nordica a Romaniei, la granita cu Ucraina, Maramuresul este arealul unde traditiile stramosesti, portul popular, si arta...

Potențialul turistic al Bucovinei

Introducere: Turismul este un fenomen socio-economic, puternic ancorat în aproape toate sectoarele economiei, pe plan mondial industria turistică...

Analiza Potențialului Turistic în Localitatea Poiana Sărată

INTRODUCERE Spaţiul rural românesc posedă o întredeschidere genetică certă şi viguroasă, care justifică dezvoltarea şi promovarea turismului...

Potențialul turistic al Canadei

Piata turistica- Canada - Canada tara lacurilor stralucitoare, a marilor întinderi ghetate, a padurilor nesfârsite, a cascadelor fabuloase, este...

Întocmirea unui plan de afaceri - proiectul de investiții imobiliare în zona turistică Corbu

1. Caracterizarea pietei de investitie Economia României este, de 8 ani, intr-o continua creşterea economică durabilă de 5,5 – 8,3% transformand-o...

Ai nevoie de altceva?