Mediul cultural internațional

I.MEDIUL INTREPRINDERII

Mediul poate fi considerat un ansamblu de factori alcatuind o structura complexa ,eterogena;factori de natura economica,sociala,culturala,juridica,demografica.

Rugiadini considera mediul ca un ansamblu de fenomene externe intreprinderii care au relatii functionale de un anumit nivel cu variabilele interne ale sistemului organizational.

V. Coda arata ca mediul poate fi gandit ca un ansamblu de numeroase subsisteme interconectate variat intre ele(piata muncii,piata financiara,piata monetara,pietele de vanzare a produselor,tehnologiile etc)Toate aceste subsisteme sunt integrate in macromediul economic,politic,demografic,social,cultural al unei anumite tari sau sau al unui sistem mai vast.

Mediul de piata international are 2 componente:micromediul si macromediul de marketing.Macromediul de marketing se structureaza la randul sau in:

-mediul supranational

-mediul national

1.1 Mediul de piaţă supranaţional

Structura mediului de piaţă supranaţional:

A.Reglementări supranaţionale ale organismelor internaţionale şi ale cooperărilor economice supranaţionale ce au drept emitenţi :

a) organizaţii internaţionale generale;

b) comisii de specialitate a acestora;

c) cooperări economice internaţionale;

B. Dezvoltări internaţionale bi şi multilaterale

1.2 Mediul de piata national

Componentele mediului national:

- Mediul politic

- Mediul economic

- Mediul cultural

- Mediul fizico-geografic

- Mediul socio-demografic

II. MEDIUL CULTURAL

2.1. Mediul cultural international.Aspecte conceptuale

Intensificarea comerţului mondial, deschiderea pieţelor şi creşterea concurenţei au forţat firmele să-şi extindă operaţiunile. Provocarea pentru specialiştii în marketing constă în capacitatea de a face faţă diferenţelor în valori şi atitudini, modele de comportament , acestea având un important impact asupra implementării programelor de marketing pe diverse pieţe. În vederea abordării pieţei globale sau a unor segmente globale firma trebuie să înţeleagă comportamentul de consum pe diferite pieţe şi să cerceteze dacă există similarităţi sau dacî pot fi obţinute prin eforturi de marketing.

Parcurgând literatura de specialitate constatarea care se impune este ca in timp ce cultura si interculturalitatea constituie un subiect important al dezbaterilor ştiinţifice iar diferenţele culturale sunt analizate din mai multe puncte de vedere si pe diferite poziţii este greu de identificat un consens cu privire la definire si de aceea problema rămâne mereu deschisa asupra instigării ştiinţifice. Astfel in 1870 antropologul Eduard Taylor defineşte cultura ca ,, un complex întreg ce include cunoştinţele, crezul, arta, morala, legile, cutumele,precum si celelalte capacitaţi acumulate de om ca membru al societăţii.’’

Edward T. Hall a realizat unul din cele mai valoroase studii referitoare la efectul culturii asupra afacerilor, introducând conceptele de cultură simplă şi cultură complexă

Culturile cu un grad de complexitate scăzut cuprind informaţii care sunt conţinute explicit în cuvinte. De exemplu, culturile nord americane se angajează în comunicaţii de o complexitate scazută.