Plan de Afaceri SC Symbol Tour

I) AFACEREA

1. Descrierea pieţei

Factorii economici exteriori au făcut ca în ultimii zece ani piaţa româneasca a turismului să se caracterizeze printr-o mare recesiune, fapt relevat şi de ultimele sondaje de opinie in rândul populaţiei. Începând cu anul 1989 turismul romanesc a suferit numeroase schimbări, astfel ca începând cu acest an hotelurile au început sa fie din ce in ce mai puţin populate, iar lucrurile au început să meargă din ce in ce mai prost. La aceasta a contribuit scăderea nivelului de trai şi al puterii de cumpărare a celor mai mulţi români.

În următorii câţiva ani în care indicatorii economici au continuat să scadă şi oamenii de rând să o ducă din ce in ce mai greu, a apărut totuşi o clasă de mici întreprinzători care prin desfăşurarea unor activităţi economice au început să înregistreze profit, şi deci să-şi permită un concediu de odihna intr-o staţiune. Cum România ieşise de curând de sub un regim totalitar a existat dorinţa de a “ieşi afară”, prin afara înţelegând ţările din apropiere (Grecia, Turcia, Bulgaria, Ungaria), în afara de acest aspect a mai existat si o tendinţă de continuă scădere a numărului de turişti autohtoni din staţiunile române.

În aceste condiţii turismul nu a mai adus profit fiind la un pas de a deveni o gaura neagra a bugetului. Statul care încă mai deţinea majoritatea în consiliile de administraţie a diverselor societăţi de turism nu a avut bani sa mai investească in modernizarea şi întreţinerea hotelurilor, vilelor si a staţiunilor in general, astfel încât totul a intrat in stare de conservare si de cele mai multe ori conservarea a însemnat distrugere. Ca urmare lucrurile au mers din ce in ce mai prost si aproape nici un străin nu mai era atras de staţiunile ţării, iar lucru cel mai grav era ca turiştii romanii care de la an la an erau mai putini la număr, nu puteau sa-si mai permită un concediu.

Odată cu privatizarea staţiunilor si concesionarea hotelurilor, lucrurile au început sa se schimbe in mai bine, dar standardele “noastre” erau net inferioare in comparaţie cu cele internaţionale. Totuşi lumea continua sa meargă vara la mare hotelurile funcţionând la capacitate de peste 40% (vezi graficul 1)

După 1992 pentru turismul naţional in formula sa clasica a apărut un mare competitor, agroturismul. Familiile de ţărani care doreau un venit suplimentar s-au organizat intr-o asociaţie care sa-i reprezinte si sa le asigure un venit mai mare. Turiştii au fost deosebit de receptivi la aceasta noua oportunitate pentru ca le răspundea exact nevoilor; era o forma organizata de turism, cu o larga acoperire si cel mai important la preturi nu deloc piperate. Astfel pe lângă deschiderea graniţelor, care i-a atras pe cei mai înstăriţi dintre romani, cei mai nevoiaşi aveau acum o alternativa. Fosta reţea naţionala de turism ce deţinea monopolul a intrat intr-o mare criza, pentru ca acum existau alternative. Cu excepţia hotelurilor de la mare, nimeni nu mai era încântat de a petrece o vacanta intr-o staţiune la hotel.

In aceste condiţii a fost necesara privatizarea sau concesionarea spatiilor de cazare sau a unor staţiuni întregi pentru a putea salva situaţia, numai ca in cele mai multe cazuri cei care au cumpărat aceste “perle ale turismului” au aşteptat profitul fără a investi nimic in afara de suma iniţială. Abia in ultimii doi ani hotelurile si vilele au fost recondiţionate sau îmbunătăţite astfel încât sa ajungă la standardele României din 1989, care oricum erau inferioare celor vest europene sau chiar central europene.

Apreciem ca momentul scoaterii României de pe lista tarilor ce au nevoie de viza pentru spaţiul Shengen, va marca in doua feluri turismul naţional. In primul rând pe termen scurt se va constata o creştere (de pana la 5 %) in rândul turiştilor care vor prefera străinătatea, iar in al doilea rând, pe termen lung, odată cu intrarea in UE, va creste numărul turiştilor străini.