Plan de marketing internațional - vinul

Rezumat introductiv

Vinul - comparatie paradoxala cu femeia - placere sau pacat? Produce euforie, duce la filozofie sau iubire, te poate teleporta in straturile superioare ale metafizicii sau cobori in iadul inconstientei.

Fiecare popor are in traditia lui acel specific care-l caracterizeaza si ii da personalitate, il formeaza de-a lungul veacurilor ce trec peste teritoriul si generatiile ce traiesc in aceste spatii.

Nu s-ar exagera deloc daca aceasta licoare a bobului de strugure s-ar suprapune peste istoria milenara a poporului roman in spatiu danubiano-carpatic.

In conditiile acestui inceput de mileniu, fiecare tara producatoare de vin are propria lege a viei si vinului, si este afiliata la un organism international cu o vechime de peste o suta de ani Organizatia Internationala a Vinului, cu sediul la Paris.

Conform legislatiei romane, vinurile sunt catalogate de la vinuri comune, cu un grad alcoolic de minim 8,5 grade, pana la vinuri de soi ce se obtin in conditii deosebite de cultura a strugurilor si vinificatie controlata, care sunt produse in areale - spatii geografice - bine delimitate prin lege si cu un control strict pe tot traseul producerii vinului.

Sa bei un vin este usor, sa-l degusti si sa-i explici calitatiile este mult mai greu. Nici nu este de mirare, tinand cont de numarul impresionabil de componente existente si analizate pana acum in vin: 180 de eteri, 52 de alcooli, 75 de aldehide si acetone, 30 de nitrati si numarul lor continua, dar ce este foarte important, aceste componente sunt intr-o continua transformare in timp.

Drumul vinului de la bobul de strugure pana la butelia de vin si apoi la consumator mai are de parcurs o veriga foarte importanta - detailistul. Este cel care face legatura intre producator, en-grosist si consumator.

Inainte de 1989 in Romania ambalajul si eticheta nu erau de importanta in valorifcarea produselor, fiind un singur producator – statul. Ulterior s-a trecut exact la polul opus reclama depasind cu mult continutul.

Vinul de masa si vinul de masa superior, care in Uniunea Europeana au mare trecere la un numar impresionant de consumatori sub denumiri generice de “vin de pays”, ”landwein” sau “country wein”, au disparut complet la noi.

1. Prezentarea produsului si a tarii

1.1. Prezentarea succinta a produsului

Vinul se fabrica (cel putin oficial) de vreo 7.000 de ani, de cand Noe, in urma biblicului potop, a esuat pe muntele Ararat (adica Armenia in limba ebraica).

Planta in sine, itis vinifera, provine din una din cele 20 de specii ale plantei-mama, vitis, si are cam 4.000 de varietati, dintre care doar 12 au o dezvoltare mondiala. Dincolo de legenda, vinul si-a pornit calatoria din Armenia. Datorita calitatilor sale ametitoare, a devenit repede un simbol religios. S-a raspandit deci repede in jurul Mediteranei. Grecii il beau dupa ce uscau strugurii la soare, vinul rezultat fiind dulceag, gros si pastos, incat trebuiau sa-l dilueze cu apa de mare (originea spritului). Romanii storceau strugurii si tineau sucul in amfore inchise cu dop de canepa - rezulta un vin limpede si acru (originea otetului). Abia in 1659 Dom Perignon inventeaza dopul si adauga zahar in vin ca stabilizator - creand astfel vinurile moderne, care se pot pastra si transporta. Atunci vinul trece Atlanticul, dus in Lumea Noua de conchistadori si de hughenoti.

Mult timp a fost considerat un stimulator la efort. Dar astazi, impreuna cu modificarile aparute in modul si nivelul de viata, vinul a devenit un element calitativ si gastronomic, complementul inconturnabil al unei mese, acolo unde caracteristicile sale, si deci originea sa, podgoria si anul sunt esentiale pentru ingemanarea perfecta cu un anume fel de mancare. Mai mult decat un simbol divin sau supranatural, vinul si mai ales cunoasterea sa au devenit in lumea intreaga simbolul unei arte: arta de a trai bine.

Vinul (din latina : vinum, "vita") este o bautura alcoolica cu o compozitie chimica complexa si se obtine , în general, prin fermentarea mustului de struguri provenind de la diverse varietati ale speciei Vitis vinifera (vita de vie).

Vinul mai poate fi obtinut si din alte fructe, flori sau alte ingrediente, existând de exemplu vin de soc, dar prin cuvântul vin simplu se întelege întotdeauna vin de struguri.

Vinurile se clasifica dupa:

- culoare, (la vinul alb, fermentatia mustului are loc separat de pielite si seminte),

- gust,

- aroma,

- buchet, (un buchet mai placut se obtine prin învechire, în urma esterificarii unei cantitati mici de alcool cu acizii organici din vin),