Protecția consumatorului în România

Capitolul I. Protectia consumatorilor în România

1.1. Introducere

In piata Unica Europeana, controlul calitatii se bazeaza pe principiul recunoasterii reciproce:daca un produs este recunoscut ca raspunzand calitativ exigentelor unei tari member in UE, el este automat acceptat in orice alt stat membru. Acest principiu asigura canservarea diversitatii europene, traditiilor diferitelor tari, ducand totodata la cresterea ofertei la dispozitia cumparatorilor.

In Romania, protectia consumatorului este supravegheata de Oficiul pentru Protectia Consumatorului. Nerespectarea normelor solicitate mai ales de produse agroalimentare, sunt sanctionate. Printre cele mai frecvente sanctiuni sunt cele care se aplica pentru :

-depasirea termenului de valabilitate a produselor;

-modificari organoleptice ale produselor alimentare;

-absenta traducerilor in limba romana de pe etichetele produselor importante.

Firmele competitive care isi desfasoara activitatea in diferire domenii ofera consumatorilor informatii variate concludente, corecte care ar trebui sa le asigure acestora o alegere adecvata in functie de propriile preferinte si certitudinea ca au ales un produs adecvat. Din pacate nu in toate cazurile se intampla astfel, consumatorii ajungand sa constate dupa ce au realizat procesul de cumparare, ca asteptarile le-au fost inselate, de multe ori chiar, produsele cumparate constituind un atentat la viata si integritatea consumatorilor.

Exista o ingrijorare din partea unor oameni cum ca inlelegerea mecanismelor comportamentale ale cumparatorilor ar putea face ca unii marketeri sa beneficieze de un comportament neetic, care sa exploateze vulnerabilltatea umana pe piata bunurilor si a serviciilor.

Practicile neetice de marketing pot avea loc la fiecare nivel al mixului de marketing: in designul produselor, in stabilirea preturilor, in eforturile de distributie si in schemele promotionale. Deoarece aceste lucruri se intampla in practica de marketing, devine importanta reflectarea asupra rolului eticii in marketing si a responsabilitatii sociale. Pentru aceasta are loc o reinnoire a conceptului de marketing traditional prin adaugarea, ca obiectiv, pe langa satisfacerea nevoilor consumatorilor, si mentinerea si sporirea bunastarii consumatorilor si a societatii.

In acest context, o intrebare de baza pe care trebuie sa o puna sectorul politicii publice este: cum trebuie sa arate mediul marketing-consumator in societatea noastra?. In sistemele bazate pe o economie de piata, in care dorintele consumatorilor joaca un rol important determinarea a ceea ce trebuie produs in economie, marketerii trebuie sa aiba o considerabila libertate sa anticipeze si reactioneze repede la dorintele consumatorilor. Preturile, caracteristicile, situatiile si planurile promotionale sunt toate alegerea marketerului.

Dar, intr-o economie aflata in stadiul incipient sau in formare, cum este economia Romaniei in faza actuala, s-a conturat din ce in ce mai pregnant necesitatea unei miscari sociale sub denumirea de consumerism. In esenta, aceasta activitatea desfasurata de anumite grupuri sociale, asociatii de consumatori, comunitati academice, agentii guvernamentale si unele organisme patronale, destinata pentru a proteja cu mijloace specifice consumatorii si drepturile acestora.

Primele activitati din acest domeniu dateaza inca din antichitate, regele Sigasid din Uruk fiind primul care a fixat preturi maximale la cele mai importante produse care faceau obiectul comertului. De asemenea, legea pedepsea pe cei care inselau la cantar sau aveau greutati false. In imperiul bizantin, inainte de a fi puse In circulatie, produsele erau stampilate de un functionar al prefecturii, iar controlorii vizitau zilnic atelierele si pravaliile.

Prima asociatie de consumutori, asa cum le cunoastem in prezent, a fost constituita in SUA, iar 1a 15 martie 1962 presedintele SUA J. F. Kenedy, a fixat drepturile fundamentale ale consumatorilor, mentionand ca guvernul este garantul final al acestor drepturi. Aceste drepturi fundamentale ale consumatorilor expuse de F . Kenedy sun t:

- dreptul consumatorilor la siguranta - prin care consumatorii sunt protejati Impotriva produselor ce sunt riscante pentru sanatate si viata;

- dreptul consumatoriloa de a fi informati - prin care consumatorii sunt protejati impotriva informatiei mincinoase, inselatoare sau grosolane din publicitate, etichete sau alte practici, iar informatia sa fie data in idea de a ajuta consumatorul sa faca o alegere informata. In acest scop, o firma descoperita ca fiind vinovata de deceptia consumatorilor ar putea fi solicitata sa rectifice informatia prin reclame ulterioare;

- dreptul consumatorului de a alege - in acele ramuri in care competitia nu functioneaza,reglementarea guvernamentala va asigura calitate si servicii la preturi corecte;

- dreptul consumatorului de a fi auzit iar interesele lor vor recepta consideratii depline si pline atentie in formularile politice guvernamentale.

Ulterior acestora s-au mai adaugat doua principii:

- dreptul la un mediu curat si sanatos;

- dreptul saracilor si altor minoritati.