Șomajul în România

SOMAJUL

Somajul este o stare negativa a populatiei active disponibile, care nu gaseste locuri de munca, din cauza dereglarii dintre dezvoltarea economiei, ca sursa a cererii de munca si evolutia populatiei, ca sursa a ofertei de munca. In conditiile contemporane, somajul este considerat ca un dezechilibru sl pietei muncii nationale, adica dezechilibru intre cererea globala de munca si oferta globala de munca.

Somerii sunt acele persoane din cadrul populatiei activa disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze.

Problema masurarii somajului. Masurarea somajului este o problema de estimare a proportiilor, structurii, interasitatii si duratei lui. In toate tarile cu economie cu piata concurentiala functioneaza institutii specializate si sunt aplicate modalitati specifice de intregistrare a somajului, despre care se culeg informatii sistematici sunt: nivelul, marirea sau proportia la un moment dat; intensitatea sau taria de manifestare; durata medie; structura sau componenta.

SOMAJUL IN ROMANIA

In tara noastra, esenta conceptului de somaj este similara cu aceea care defineste somajul ca fenomen general, insa ea se particularizeaza in functie de conditiile economico-sociale, concurent-istorice specifice.

Aflata in fata adoptarii unei strategii de tranzitie la economia cu piata concuretiala si tinand seama de experienta tarilor avansate economic, Romania, ca si alte tari din Europa de Est, urmareste problematica somnajului din perspectiva metodologica multipla.

Geneza somajului se explica pornind de la situatia in care somajul si subocuparea coexista cu potentialul economic, cu capacitatile de productie nefolosite sau partial folosite, intr-un contex de recesiune economica profund, ceea ce face ca venitul national sa fie mai mic decat i-ar permite productivitatea muncii.

Trebuie sa avem in vedere si efectul distructiv pe care dobanzile il pot avea asupra ocuparii si a investitiilor. Mentinerea unor rate ridicate ale dobanzilor, situate mult timp peste rata inflatiei, secatuieste economia atat de posibilitatile viitoare de dezvoltare, cat si de posibilitatile de ocupare.

Desigur, apare mult mai avantajos pentru un individ sa incaseze cu regularitate o dobanda ridicata, fara un efort deosebit, comparativ cu efectuarea unei investitii pentru care trebuie sa munceasca mult si sa-si asume un risc. In conditiile actuale, ale unui ritm atent in domeniul innoirilor tehnice si tehnologice, mentinerea unor rate inalte ale dobanzilor echivaleaza practic cu compromiterea capitalui fizic existent prin blocarea procesului investitional, care accentueaza somajul.

Un alt aspect ce se impune a fi luat in calcul pentru intelegerea genezei si manifestarii somajului in Romania priveste problema salariilor.

Pe termen scurt insa, temperarea cresterii salariilor nu are efecte semnificative asupra ocuparii, somajul si inflatia. Cu toate ca salariul si costul salarial continua sa fie analizate din unghiul rolurilor lor ca principal mecanism de reglare a cresterii si ofertei de munca, somajul tinde sa se autonomizeze, sa se indeparteze de evolutia salariilor.

Salariile au urma sa scada foarte mult pentru a avea efect favorabil asupra ocuparii si diminuarii somajului. In realitate insa, in anumite perioade se constata ca salariile nominale cresc impreuna cu somajul.

Un alt aspect relevant pentru aprecierea genezei si manifestarii somajului in Romania se refera la faptul ca eliberarea fortei de munca din motive de retehnologizare in diferite ramuri si unitati economice s-a accentuat, in timp ce cererea de locuri de munca a stagnat din cauza nesigurantei economice si a lentei restructurari a economiei. Ameliorarea acestei stari presupune o serie de actiuni majore ca: infaptuirea ferma a unei strategii stiintifice, realiste si coerente privind dezvoltarea economiei nationale si a ramurilor ei; realizarea pe coordonatele eficientei economico-sociale a privatizarii, restructurarii si modernizarii unitatilor economice; ameliorarea formarii profesionale performante, in accord cu exigentele reconversiei fortei de munca; dezvoltarea capacitatii manageriale incepand de la nivelul microeconomic, pana la cel macroeconomic.

Din examinarea principalelor aspecte ale genezei somajului pot fi desprinse cateva trasaturi semnificative. Asemenea trasaturi le putem sistematiza astfel:

• Crestrea insemnata a numarului somerilor pe intregul parcurs al tranzitiei la economia cu piata concurenta

• Existenta in structura somajului a unui numar important de muncitori, indeosebi cei care au lucrat in unitati economice energointensive.

• Somajul afecteaza puternic tinerii si femeile. Somerii tineri provin mai ales din mediul urban, avand o pregatire liceala sau profesionala. Cauzele care genereaza somajul in care intra pentru prima data pe piata muncii; neconcordanta structurii cererii cu cea a ofertei de forta de munca; preferinta patronatelor pentru a angaja persoane cu experienta in activitate, disponibilizarea cu prioritate a tinerilor lucratori etc.

Ponderea mare a femeilor in randul somerilor are ca principala cauza persistenta unei mentalitati invechite privind rolul femeii in societate, mentalitate care se manifesta atat la angajare cat si la disponibilizarea personalui.

• Tendinta de crestere a somajului de lunga durata.

• Alimentarea somajului prin procese de natura economica si social-culturala. Procesele economice tin prioritar de: declinul economiei, inconsecventa aplicarii reformei economice, lipsa de capital etc.; iar procesele social-culturale privesc mai ales mobilitatea relative redusa a fortei de munca pe plan teritorial din motive sociale restrictive, neconcordanta dintre optiunile profesionale ale celor care cauta de lucru si cerintele vietii social-economice, amplificarea tendintelor de specializare a unor grupuri socio-profesionale etc.

Principalele forme ale somajului sunt: somajul conjugal, somajul structural, somajul tehnologic.

Somajul conjugal se formeaza din pricina diminuarii activitatii economice in conditiile recesiunii specifice tranzitiei la ecomonia de piata concurentiala in Romania. Are un caracter involuntar, fiind determinat de insuficienta cererii agregate, implicit a cererii de munca. Firmele care nu pot face fata salariilor sporite isi diminueaza activitatea si incep sa disponibilizeze personalul.

Somajul structural formeaza pe baza modificarilor ce se petrec in structura activitatilor economico-sociale. El se coreleaza cu interactiunea dintre schimbarea consumului si noile tehnologii.

Somajul tehnologic este somajul determinat de inlocuirea tehnologii vechi si de reorganizarea intreprinderilor. In Romania somajul tehnologic are proportii mai reduse deoarece procesele de retehnologizare si restructurale intregistreaza un ritm lent.

In afara acestor forme principale de somaj, mai exista in Romania si alte forme de somaj: somaj sezonier, somaj deghizat etc.

Consecintele economico-sociale multiple, asemanatoare, in general cu cele care au fost aratate anterior, se imbina organic cu costul social al somajului si afecteaza puternic esenta, proportiile, ritmul si eficienta dezvoltarii economiei romanesti pe termen lung.