Analiza grafica si editoriala a ziarului Adevarul

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Analiza grafica si editoriala a ziarului Adevarul.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 9 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: D.C.

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Mass Media

Extras din document

Adevărul este un cotidian independent. El este în afara oricăror influențe politice, economice, financiare, de grup ori personale - interne sau din exterior. Adevărul nu face politica nici unui partid. Ca o garanție a statutului sau de independeță, redactorii ziarului nu pot fi membri unui partid politic. Adevărul promovează valorile democrației și statutului de drept, susține instaurarea economiei pe piață. El acționează în apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, definite în Constituție și în documentele internaționale la care România este parte. Ziarul este împotriva oricăror forme de extremism și își propune promovarea toleranței în viața socială și politică. Potrivit însuși titlului său, Adevărul oferă o imagine corectă a vieții, fără prejudecăți, în acord deplin cu realitatea. Adevărul și-a ales ca deviză articolul 16 din Constituție: „Nimeni nu este mai presus de lege” - definindu-se ca un cotidian angajat în promovarea legalității și a justiției sociale.

Scurt istoric

Ziarul „Adevărul” sau cum era numit el înainte de reforma ortografică „Adevĕrul”. este un cotidian înființat în anul 1888 de Alexandru Beldiman, apărut pentru prima oara la București. Ziarul a funcționat din 1888 până în 1916, a avut o pauză în timpul Primului Război Mondial, ca mai apoi să-și reia activitatea din 1919 până în 1937.

Primul ziar cu titlu „Adevĕrul”. a fost un săptămânal apărul la Iași, în anul 1871, însă nu a fucționat decât un an, chiar dacă a avut o perioată scurtă totuși a fost o istorie zbuciumată, pentru că creatorul să, Alexandru Beldiman, a fost dat în judecată pentru conținut antidinastic. Publicația apărea în fiecare miercuri, dar s-a oprit la număru 13.

Mai târziu, cu sprijinul fiului lui Alexandru Ioan Cuza, după 16 ani ziarul reapare, Alexandru Beldiman a pus din nou pe roate publicația, sub forma unui cotidian cu același titlu „Adevĕrul”. Acel „ĕ” provenit de la latinescul veritas, a fost păstrat de toți proprietarii ulteriori ai ziarului, chiar și după introducerea noilor reguli ortografice. Este considerat ziarul cu cea mai lungă apariție, după „Universul”. În cei peste 50 de ani de apariție „Adevĕrul” s-a situat pe poziții burghezo-democratice, luînd adesea apărearea intereselor clasei muncitoare și în special ale țărănimii oprimate. În urma unor neînțelegeri între Al. V. Beldiman, proprietarul ziarului și Toma Basilescu, proprietarul tipografiei, pe parcursul a câteva luni apar două ziare cu titlul „Adevĕrul”. Toma Basilescu, s-a declarat proprietar și a plecat luând cu sine registrele de abonați, de anunțuri publicitare precum și toți banii din seif, după care a început să scoată alt ziar, cu același titlu, cu același format și cu același număr de ordine. După un timp în care au apărut paralel, iar „Adevĕrul“ lui Beldiman se tipărea în 32.000 de exemplare, cei doi au ajuns în fața unui „juriu arbitral“, care i-a recunoscut dreptatea lui Beldiman și l-a obligat pe Basilescu să iasă de pe piață. Ziarul apărea în două ediții, una dimineața și alta seara, iar duminica se publica „Adevĕrul literar“.

După retragerea lui Gr. Ventura, care nu împărtășea opiniile democratice ale lui Beldiman, acestea reorganizează redacția „Adevĕrul”. Începînd din anul 1892, ziarul publică, în numărul de duminică, o pagină literară, redactată de Traian Dimitrescu. Contribuțiile unor ziariști socialiști, ca I. Teodorescu și C.D. Anghel, fratele poetului D. Anghel, accentuează orientarea democratică a ziarului.

Ziarul a apărut fără niciun capital, pe baza unui credit de câteva zile oferit de tipograful Grigore Luis, „cu o redacție alcătuită din oameni de inimă și buni scriitori, dar lipsiți ei înșiși de rutina și îndemânarea gazetărească“.

Ziarul „Adevĕrul” a fost primul ziar românesc care a introdus caricatura de presă; primul ziar care a publicat o telegramă directă din străinătate; primul ziar cu palat redacțional; prima instituție de presă care a introdus mașina de cules, adică linotipul; prima publicație cu editură, cantină, secție de desen și pictură, bibliotecă și arhivă; cu tiraje imense pentru vremurile acelea și cu salarii mari și sigure pentru ziariștii angajați.

În primele două decenii ale sex. XX-lea, preocupările pentru problemele culturii și literaturii stau în centrul atenției redacției, atât în paginile ziarului „Adevĕrul” cât și în cele a suplimentelor. După primul război mondial, ziarul „Adevĕrul” (Dimineața și suplimentele lor culturale și literare) apără drepturile și libertățile democratice, demască pericolul de fascizare a țării, presa de dreapta, sprijină ideologia clasei muncitoare și, implicit, pres de stânga.

După Primul Război Mondial, „Adevărul” a reapărut la 3 ianuarie 1919. La 30 decembrie 1937, la doar o zi de la instalare, Guvernul Goga-Cuza a decis suprimarea ziarelor „Adevărul”, „Dimineața” și „Lupta”, considerate antinaționale, cosmopolite, „servind interese contrare năzuințelor românești” și, în aceeași optică, dăunând „sănătății morale a presei.” În anul1946 ziarul a reapărut sub titlul „Adevărul vremii”, însă a dispărut cinci ani mai târziu, fiind interzis de autoritățile comuniste.

Directorii „Adevĕrului”

De-a lungul timpului, ziarul a avut următorii directori:

- Alexandru Beldiman 1871 - 1872, 1888 - 1898

- Constantin Mille 1898 - 1920

- Constantin Graur 1921 - 1936

- Mihail Sadoveanu 1937

- B. Brănișteanu 1946 - 1947

- H. Soreanu 1947 - 1951

Reapariția în anul 1989, îmediat în primele zile după revoluție, din denumirea ziarului „Scînteia”, în „Scînteia poporului” ca mai apoi să revină la „Adevărul”. Politica editorială din anii imediat următori revoluției, a continuat principial linia Scînteii, ziarul adoptând puncte de vedere critice în raport cu opoziția anticomunistă din România. Are și un supliment cultural, „Adevărul Literar și Artistic”.

În anul 2006, „Adevărul” a fost cumpărat de omul de afaceri Dinu Patriciu, care a înființat cu acea ocazie trustul Adevărul Holding, în care și-a reunit operațiunile media.Din 6 decembrie 2010 cotidianul „Adevărul” a fost lansat și în Republica Moldova. Ziarul apare de luni până vineri, într-un tiraj de 7.000 de exemplare distribuite în toate localitățile din Republica Moldova. „Adevărul”, ediția de Moldova, tratează subiecte locale, sociale, politice, economice și de actualitate, distribuite în paginile ziarului după o structură similară cu cea a publicației din România. „Adevărul” este primul ziar din Republica Moldova scris atât de jurnaliști basarabeni, cât și de jurnaliști din România.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza grafica si editoriala a ziarului Adevarul.docx