Calitățile și riscurile profesiunii de reporter de investigație

Notiunea de „jurnalism de investigatie” a intrat doar recent în uzul profesionistilor. De aceea nu a fost creata deocamdata o teorie stiintifica solida în acest domeniu. Multi oameni de stiinta discuta pâna în prezent daca jurnalismul de investigatie trebuie evidentiat ca o directie separata în dezvoltarea jurnalismului. Dar faptul ramâne fapt: în prezent tot mai des în presa, pe ecranele televizoarelor si la radio apar subiecte la rubrica „jurnalism de investigatie”.

Jurnalismul de investigatie nu poate aparea fara initiativa, ideile si eforturile ziaristului. Este un material, având o înalta valoare de noutate si o importanta mare pentru societate. Investigarea se bazeaza pe o multime de izvoare de informatie – oameni, documente si observare personala. În multe cazuri ies la iveala materiale pe care autoritatile ar dori sa nu le dezvaluie. Însa uneori în timpul investigatiilor se utilizeaza informatii primate nemijlocit de la reprezentantii puterii.

Cu alte cuvinte, genul jurnalismului de investigatie presupune cercetare multilaterala si detaliata a unui subiect putin studiat, închis sau foarte bine ascuns. În procesul lucrului asupra acestui subiect, jurnalistul trebuie sa înfrunte lipsa de dorinta a unor anumite structuri de a prezenta informatia care-l intereseaza.. Si atunci metoda de cautare a materialului devine nu mai putin captivanta decât însusi subiectul investigatiei. Conteaza nu tema, ci metodele de studiere a ei si importanta sociala a concluziilor facute.

Totusi, în conditiile noastre notiunea de jurnalism de investigatie se îngusteaza putin. Cel mai des se are în vederea doar investigarea subiectului legat de abuzul de putere si coruptie.

Scopul acestei investigari este a da publicitatii legaturile ascunse ale puterii de stat cu crima organizata. Necesitatea articolelor analitice, la general, si a investigatiilor jurnalistice, în particular, este înalta, deoarece multi oameni nu înteleg pâna la capat ceea ce se întâmpla. Trecerea de la un sistem totalitar la o economie de piata si un stat de drept este însotita de schimbarea mentalitatii cetatenilor, introducerea în viata de zi cu zi a oamenilor a unor notiuni necunoscute pâna acum, stabilirea unor relatii complet noi.

În acest context, trebuie de mentionat faptul ca multitudinea articolelor de scandal din presa noastra nu este nici pe departe publicitate si nu contribuie la transparenta societatii. Din contra, aceasta creeaza un fel de oglinda deformata, în care se accentueaza anumite neajunsuri si abuzuri, nu cele mai importante. Cu toate acestea, esenta fundamentala a evenimentelor, izvorul problemelor, întregul lant al legaturilor criminale ramân neelucidate. Jurnalismul de investigatie însa permite scoaterea la iveala a tuturor acestor amanunte. Desi adesea în teoria jurnalismului se recomanda a fi extrem de obiectiv si a oferi cititorului doar fapte fara comentarii, în realitate anume de la aceasta se începe prostia si pacaleala cititorului. Se afirma ca în ultimii 30 de ani umanitatea „a elaborat” mai multa informatie decât în 5 mii de ani anteriori.

Daca acceptam aceasta, atunci trebuie sa fim de acord cu faptul ca nu mai putem „prelucra” întregul flux de informatie care s-a napustit asupra noastra. În plus, nu putem trasa careva legaturi dintre anumite fapte si evenimente. Prin urmare, refuzul de a

analiza nu este acceptabil atât pentru jurnalistica, cât si pentru societate