Controlul Media

Definiţie conceptuală mass-media

DEX: MASS-MÉDIA s.n. = Totalitatea mijloacelor tehnice de comunicare în masă a informațiilor (radio, televiziune, internet, cinematograf, publicații, etc.)

Sistemul mass-media asigură circulaţia informaţiilor, opiniilor şi atitudinilor considerate a avea semnificaţie socială, reprezintă o adevărată legătură informaţională între diverse părţi şi segmente sociale. Mass-media contribuie la cristalizarea şi, apoi, la răspândirea opiniei publice.

1. Rolurile ocupate de mass-media în viaţa socială

- rol informativ: Alimentează publicul cu ştiri sau informaţii despre evenimentele sociale, afaceri publice şi viaţa politică;

- rol interpretativ: Evenimentele sau faptele cotidiene difuzate de mass-media sunt intepretate şi judecate;

- rol expresiv: Din punct de vedere al funcţionării ei, mass-media este un forum în care persoane sau diverse grupuri sociale pot face cunoscute opiniile şi câştigă o identitate culturală, politică, socială;

- rol critic: Mass-media joacă rolul de „câine de pază", în numele opiniei publice, faţă de sistemul de guvernare al statului, de investigare sau punere în lumină a situaţiilor sau aspectelor anormale din viaţa socială şi confruntarea unor curente diferite de opinie care se manifestă prin intermediul mass-mediei;

- rol instructiv-culturalizator: Mass-media difuzează informaţii şi cunoştinţe cultural-ştiinţifice;

- rol de liant social: Mass-media poate genera un mecanism de solidaritate socială în caz de calamităţi naturale, situaţii personale deosebite care solicită ajutorul celorlalţi membri ai sociatăţii;

- rol de divertisment: Mass-media pune la dispoziţia publicului modalităţi de petrecere a timpului liber. ( V. Tran, I. Stănciugelu, Teoria comunicării, 2003, pag. 132-134).

2. Avantaje şi dezavantaje

Avantajele comunicării în masă:

- facilitează un schimb de gânduri sau idei;

- prin dimensiunea sa, facilitează împrăştierea informaţiei, creşte viteza cu care un mesaj se propagă;

- este o modalitate de a lega părţi discontinue ale vieţii sociale;

- diminuează stresul cotidian;

- compensează anumite frustrări;

- sprijină efortul de autoidentificare;

- are rol de supraveghere publică;

- denunţă şi sacţionează formele de devianţă socială;

- mesaje complexe, cantitate mare de date;

- mediază raporturi dintre stat şi public şi dintre individ şi mass-media;

- reperează, selectează, evaluează, prezintă evenimente etc.

Dezavantajele comunicării în masă (din perspectiva destinatarului):

- relaţionarea între sursă şi receptor este de obicei univocă. Publicul este aflat sub controlul direct al comunicatorului;

- conţinuturile comunicării sunt generate de nevoile publicului, deci informaţia va fi prelucrată cât să satisfacă aceste nevoi;

- transformă cotidianul în senzaţional;

- deformează percepţia asupra lumii reale;

- creează (uneori involuntar) modele false, „proaste”, pentru publicul care se expune, dar care nu are capacitatea de a selecta şi prelucra informaţia (copiii, bolnavii etc.)

- mesajul, oricât de obiectiv se vrea, este distorsionat încă de la sursă (subiectivitatea creatorului)

- crează efecte de dependenţă de natură cognitivă, afectivă şi comportamentală;

- poate induce uşor dezinformarea pentru anumite tipuri de public;

- produce modificări, facilitări sau întăriri a unor opinii sau convingerice pot fi greşite, periculoase social;

- poate manipula publicurile prin modificarea, schimbarea contextualităţii unui evenimet, ştire - (http://www.scribd.com/doc/2296981/Tehnicile-de-Manipulare-si-Mass-Media)

3. Efectele mass-media

În fiecare zi, oamenii petrec mult timp în faţa televizorului, ascultă postul de radio preferat sau citesc presa. Mijloacele media au ajuns să aibă un impact puternic asupra indivizilor şi să contribuie la procesul de educare şi culturalizare. Influenţa lor, fie puternică, fie limitată, constituie o preocupare majoră a cercetătorilor în Ştiinţele Comunicării de multe decenii. Efectele observate în rândul indivizilor conduc la o mulţime de întrebări: citirea regulată a ziarelor impune ideologia clasei dominante? Apariţiile repetate ale oamenilor politici la televiziune provoacă schimbări de opinie sau de intenţie de vot în rândurile electoratului? Copiii care privesc multe scene de violenţă pe micul ecran sunt oare înclinaţi mai mult decât alţii să adopte un comportament agresiv? Sunt întrebări care dovedesc cât de necesar este astăzi studiul efectelor, reale sau presupuse, ale mass-media. Cunoştinţele în materie încep să se înmulţească, deşi uneori răspunsurile oferite de specialişti în legătură cu acest subiect nu sunt foarte clare, date fiind părerile lor atât de diferite.