Jurnalism Cultural

Cultura

Antropologia Scolii Americane defineste cultura ca un sistem de credinte, idei si

modele comportamentale invatate din experienta sociala si transmise prin socializare.

antropologia = tot ce tine de cunoasterea omului prin prisma logosului

credinte = religia

idei = tin de filosofie

modele comportamentale = organizarea sociala, modele stabilite, demne de urmat,

elaborate sub forma de reguli

Pentru abordarile semiotice, cultura reprezinta un sistem de semne si limbaje ce

codifica experienta umana si o tezaurizeaza, pentru a o transmite din generatie in generatie,

asigurand continuitatea procesului istoric.

semiotica = stiinta despre semne si simboluri, ce porneste de la studiul limbajului;

limbajul exprima un model cultural; se concretizeaza in limbaj si imagini

ex: limbajul bisericesc se refera la o realitate simbolica

Definitii ale culturii

Definitia lui Abraham Moles: cultura se preteaza la o definitie deschisa, pentru ca se

poate imbogati in permanenta.

Este o definitie ce tine de universul cibernetic  exista o caracteristica esentiala a

fiintei umane de a trai intr-o ambianta pe care ea a creat-o. Umbra lasata de acest mediu in

spiritul unui om este ceea ce numim cultura.

Propune o interpretare a culturii din punct de vedere al culturii sociale generalizata

prin mass-media si a ciclurilor socio-culturale pe care le parcurg mesajele, care structureaza

ceea ce numim noi tabloul lumii/cunoasterea umana.

- modelul cultural la indieni sau egipteni

- unitate culturala pana in secolul XVIII

Sensurile termenului de cultura constituit istoric

Termenul a fost preluat din limba latina, unde avea intelesul de ,,cultivare a pamantului,

cat si a spiritului, de formare a spiritului si a sufletului, de instruire si de modelare a

personalitatii. Analogia dintre agricultura si cultura are drept baza ideea de modificare a

naturii, atat a celei exterioare, cat si a celei interioare, a facultatilor interioare ale omului, pe

care educatia este chemata sa le transforme din potentialitati in realitati.

In secolul XX s-au multiplicat definitiile culturii, cand fenomenul culturii a intrat in

atentia invatatilor si ajunge la o inglobare a tot ceea ce este cultura umana.

Cultura umana  mitologie

- limbaj

- rituri

- ceremonii

- simboluri

- cunostinte

- institutii si forme de organizare sociala

In diferite tari s-a ajuns la utilizarea in sens diferit a culturii si civilizatiei. In secolul

XX, in Franta cultura insemna o sfera ampla care contine cultura ca pe o componenta a

sa. In Germania i s-a acordat o sfera mai larga culturii (spiritual) si civilizatia este doar o

componeta materiala (tehnica si economica).

In USA, cei doi termini sunt utilizati cu aceeasi semnificatie ca a lui Hantington

(,,ciocnirea civilizatiei, in care confunda civilizatia cu cultura), desemnand in mod global

modul de viata al unui popor.

Romania este la fel ca Germania, se pune accent pe spirit. Blaga si Tudor Vianu merg

pe traditia germana.

Termenul de civilizatie a fost construit in epoca moderna, prin derivarea lui din cuvintele

latine: civis, civitas, civilis, civilitatis, avand ca sensuri: cetateanul care traieste in

societate sau in stat. Cetateanul trebuie sa dispuna de calitati prin care se conformeaza regulilor

de conduita. Pornind de la acest sens, civilizatia inseamna educarea cetateanului

pentru comprtarea lui adecvata (bune maniere, politetea in viata civila). Pe langa sensul

antropologic, civilizatia a avut in intelesul ei primar, reglementarea relatiilor sociale prin

norme si institutii, cat si organizarea societatii prin exigente diverse (ex: igiena). In secolul

Luminilor (in Franta) acest termen era opus barbariei si desemna stapanirea rationala asupra

naturii, progresul cunosterii si al moravurilor. Civilizatia era opusa naturii, era rezultatul

modificarii naturii. Se mentine ideea ca elementele spirituale ale naturii se regasesc in

natura (ex: elementul de bunatate), de unde sunt preluate si invatate. In acest sens, civilizatia

este un studiu modern al cunoasterii.

In Germania, notiunea de civilizatie a fost valorizata, fiind asociata cu formele exterioare

ale vietii (reguli impuse). Cultura a fost asociata cu interioritatea, ce tine de suflet,

cu suma activitatilor spirituale.

Universalismul francez este respins de Vico si Herder; ultimul induce conceptul de

spirit al poporului (volkgeist) si spirit al timpului (zeitgeist), pentru a defini culturile in spatiu

si timp.

In Germania, viziunile evolutioniste vad lumea in evolutie. Opereaza cu ideea unei

comunitati etnice, ce difera de la o comunitate la alta. Defineste cultura ca o caracteristica

nationala ce difera de la un popor la altul, to ceea ce tine de specificul national.

Exista 164 definitii ale culturii.