Mass-media și terorismul - Atacul terorist de la Boston din 2013. Maratonul durerii

Abstract: Lucrarea de față are drept scop prezentarea fenomenului terorist, dat fiind faptul că nu s-a ajuns la o definiție concretă a acestuia, existând o sută nouă definiții până acum, a unei clasificari și evidențierea relației dintre terorism și mass-media. Se va relata relația de simbioză dintre cele două concepte și nevoia reciprocă a acestora. Unul dintre cele mai căutate moduri de propagare a panicii și terorii sunt mijloacelor de informare în masă. În lucrare se va vorbi și despre influența mass-mediei,concret, în atentatul terorist de la Boston din 2013, denumit și maratonul durerii.

Cuvinte cheie: terorism, mass-media, atentat, competiție sportivă, bombă, explozie.

1. Introducere

Terorismul constituie un adevărat dezastru al lumii contemporane, reprezentând în zilele noastre, una dintre amenințările cele mai grave la adresa statelor. În ultimii ani, terorismul înfățișează de cele mai multe ori, un spectacol crud, grotesc, ce se desfășoară adesea în fața unei asistențe globale, în condițiile în care imaginile ne sunt transmise prin mass-media. Gravitatea amenințării teroriste constă în abilitatea rețelelor și organizațiilor teroriste de a surprinde adesea nepregătite instituții specializate în prevenirea și combaterea terorismului. Aproape zilnic, omenirea se confruntă cu acțiuni teroriste care generează insecuritate și tulbură profund viața normală a societății, sfidând ordinea de drept internă și internațională. (Popescu, 2009)

În acest context, mass-media a devenit atât un mijloc, cât și o metodă întrebuințată de grupările teroriste contemporane pentru comunicare, negociere, răscumpărare și răspândire a terorii. (Ro-Intel, 2015)

2. Terorismul

2.1. Aspecte etimologice

Din punct de vedere etimologic, limba română a preluat termenul de terorism din franceză de la cuvâtul terreur, care la rândul lui, derivă din substantivul latinesc terror, terroris cuvinte care fac parte din câmpul semnatic al groazei („frică”, „spaimă”, „teamă”) provocate în mod premeditat prin mecanismele amenințării și ale intimidării. (Ciorănescu, 2001)

Interesant este că, în mitologia greacă Deimos (teroarea) și Phobos (frica, panica) erau zeii gemeni ai spaimei, fii ai lui Ares (personificarea războiului), care întreuchipau manifestările daimonice ale terorii. Cei doi își însoțeau tatăl în bătălii și aveau rolul de a crea și propaga teroarea. Acest detaliu de genealogie mitologică relevă, prin urmare, la nivel simbolic, rădăcinile antice ale percepției terorii ca modaitate sistematică de folosire a fricii în vederea atingerii unui scop. (Stroia, 2017)

Un alt aspect legat de etimologia cuvântului terorism este că acesta are conotație militară. Terorismul era folosit de legiunile romane pentru a impune legea lor, înspăimântând populația și obligând-o astfel la supunere. Hitler avea și el o atitudine extrem de favorabilă față de terorism. Unul din principiile după care se ghida și pe care-l enunță în cartea sa „Mein Kampf“(în română „Lupta mea”) era acela potrivit căruia „singurul mijloc de a câștiga cu ușurință împotriva rațiunii îl reprezintă teroarea și forța”. (Văduva, 2002)