Mass Media si Violenta

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest referat descrie Mass Media si Violenta.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Titular: conf. univ. dr. Marian Petcu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Mass Media

Extras din document

„Mă gândesc la comunicare ca la cel mai important proces narativ

care ne guvernează relaţiile unul faţă de celălalt şi faţă de lume”

G. Gerbner

Societatea contemporană se caracterizează în primul rând prin „comunicare generalizată”. Ea este „societatea mijloacelor de comunicare în masă”. Gianni Vattimo vorbea de o „societate transparentă” care, în opinia lui David Lyon (1998, p. 89), profesor de sociologie la Queen’s University, Kingston, Canada, este: „în parte rezultatul prăbuşirii colonialismului şi imperialismului, care a arătat clar că stilul european nu este singurul, dar ea este în şi mai mare măsură creaţia comunicării în masă”. Contrar lui Theodor Adorno, criticul care a prezis omogenizarea societăţii prin mass-media, Vattimo (The Transparent Society Cambridge, Polity Press, pg. 5, 1992) susţine că: „radioul, televiziunea şi presa scrisă devin elemente într-o explozie generală şi proliferare de weltanschaungen, de concepţii asupra lumii... toate tipurile de comunităţi au acum acces la microfoane”.

Expansiunea continuă a comunicaţiilor produce ceea ce Vattimo consideră a fi „o pluralizare aparent irezistibilă”. Astfel, „lumea adevărată care devine o legendă” a lui Nietzsche este înţeleasă în sensurile în care înţelegerea noastră asupra realităţii este compusă din multiple „imagini, interpretări şi reconstrucţii puse în circulaţie de mijloacele de comunicare în competiţie unele cu altele şi fără nici o coordonare centrală” (G. Vatitimo, p. 7) .

Comunicarea generalizată a dus, în special după apariţia televiziunii, la dezbateri ample asupra funcţiilor şi efectelor mass-media asupra individului, grupurilor sociale şi asupra societăţii în genere. Una din temele centrale ale acestor dezbateri este „mass-media şi violenţa”, în contextul în care violenţa a devenit o problemă socială care nu mai putea fi ocolită şi în condiţiile în care în special programele tv. abundă de violenţă (fie ea ficţională sau reală). Oricum, importanţa temei s-a materializat într-o cerere în creştere de studii pe această temă: în 1982, în SUA se publică circa 2.500 de studii, iar în 1997, circa 5.000. Rezultatul acestor analize a dus la cristalizarea concepţiei caracterului relativ al efectelor, variabile explicative ca: atitudinile, opiniile şi trăsăturile psiho-sociale ale indivizilor, contextul socio-cultural, grupurile de referinţă conducând la expunerea şi receptarea selectivă a violenţei mediatizate şi deci la efecte multiple şi neunivoce. Zygmunt Bauman (Libertatea, Bucureşti, Editura Du Style, 1998, p. 121-122), profesor de sociologie la Universitatea din Leeds, arată şi el că cercetătorii şi analiştii societăţii contemporane au expus în mod repetat concepţia conform căreia gândirea şi acţiunea individului modern sunt puternic influenţate prin prezentarea lor în faţa aşa-numitei „comunicări mass-media”. Ei împărtăşesc această opinie cu cea comună, deşi concepţia lor despre „influenţa mass-media” diferă mult de sensul acceptat de criticismul public al mass-media (tv. în special), căci acesta de pe urmă înţelege „influenţa” în termeni simpli şi direcţi: a face anumite afirmaţii explicite care sunt crezute pe loc sau a arăta anumite imagini sau fapte care sunt imediat imitate. Profesorul englez subliniază că apărătorii autodesemnaţi ai moralei publice protestează împotriva scenelor de violenţă sau sex, presupunând că instinctele violente şi apetitul sexual ale spectatorilor sunt accentuate datorită prezentării acestor imagini şi sunt stimulate să-şi caute un mijloc de refulare. Nu există cercetări care să confirme sau să infirme astfel de afirmaţii. Totuşi, nu este luată în considerare o caracteristică dintre cele mai remarcabile a temerilor comune legate de impactul moral fatal al televiziunii: ipoteza că o prezentare totală a realităţii prin televiziune ar putea fi determinantă mai degrabă decât programele separate sau scenele disparate.

Se poate observa că neatenţia publicului la această influenţă „globală” a mass-media asupra universului vieţii lor este ea însăşi un efect răsunător al influenţelor globale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Mass Media si Violenta.doc

Alte informatii

Universitatea Hyperion, Bucureşti Facultatea de Jurnalism MASTER Anul I, Semestrul I, 2005/2006 Disciplina: SOCIOLOGIA MASS MEDIA