Prezența genurilor informative în ziarul Jurnal de Chișinău

Înainte de toate aș vrea să precizez că sunt trei genuri informative: știrea, interviul și reportajul. În ziarul Jurnal de Chișinău voi analiza aspectul cantitativ al acestor genuri. Adică voi identifica numărul de știri, reportaje și interviuri din ziar; tipul de știri, reportaje și interviuri; spațiul acordat acestora și evident greșelile ce au fost comise.

În ziarul de vineri, 17 februarie Jurnal de Chișinău am identificat 18 știri, un interviu și 10 reportaje. Din cele 18 știri, după criteriul spațial, am identificat 8 știri externe și 10 știri interne; după criteriul structural-compozițional, am identificat 5 știri de tip Relatare; după criteriul temporal am identificat o știre activă; după criteriul tematic o știre socială, una sportivă, trei mondene, ș.a.

Pentru știri în general e acordat 1/3 sau ¼ din spațiu unei pagini de ziar. Din cele analizate, știrilor li s-au rezervat acest spațiu și mai mult decât atât, știrea își păstrează structura. Spre exemplu, știrea: Decizia Curții Constituționale: Plățile obligatorii pentru manualele școlare sunt ILEGALE conține acele elemente ale unei știri care trebuie să constituie răspunsul la întrebările: cine? (este autorul evenimentului), ce? (s-a întâmplat), unde? (s-a desfășurat evenimentul), când? (a avut loc), de ce? (s-a putut întâmpla), cum? (s-a desfășurat), deoarece această știre conține un eveniment care implică un anumit tip de acțiune; un mesaj (o informație) în care se relatează despre acest eveniment; un public căruia îi sunt adresate știrile prin intermediul mijloacelor de comunicare.

Interviul este un gen ziaristic informativ cu largi tendințe spre analitic, care relatează sau comentează informații, evenimente, idei în urma unui întâlniri cu un scop precis. Interviul din această săptămână este un interviu de tip tunel, adică el adună laolaltă o serie de întrebări grupate în jurul aceleași teme. În dependență de problematica abordată interviul este din domeniu social. Referitor la categoriile de întrebări în cadrul interviului, întrebări deschise nu am văzut, probabil pentru că interviul din această săptămână este o continuare din numărul trecut. Intervievatoarea a folosit 5 întrebări închise, o remarcă am însă aici, întrebările sunt prea lungi, chiar dacă este o întrebare citată, s-ar putea de comprimat fiindcă cititorul nu cred că are mare nevoie să știe cine a pus întrebarea, ci să știe răspunsul. Pentru ziar se putea doar de menționat întrebările, atât. Sunt folosite și întrebări secundare, adică care reiese din întrebarea precedentă. Întrebări principale, cu răspuns implicit și neutre nu am văzut. Ceea ce mai am de remarcat este faptul că e greșit să fie puse mai multe întrebări într-o singură formulare, ceea ce am găsit în respectivul interviu. Evident că ar fi putut fi evitată întrebarea bipolară și s-ar fi putut reformulat altfel „Ce părere aveți despre informația precum că indexările legate de inflație se vor face odată la doi ani?” spre exemplu. Însă este de apreciat faptul că jurnalista este documentată bine. Spațiu rezervat interviului în ziar este o pagină, la corectitudine ortografică nu am depistat greșeli, ceea ce este îmbucurător.