Tipologia mijloacelor de informare în masă

Tipologia mijloacelor de informare in masa

Expresia mijloace de informare in masa denumeste in egala masura un sector al comunicarii sociale- presa scrisa, audiovizual-, un sub-sector- cotidiene, reviste, radio in FM, televiziune prin cablu- sau un organ anume- un ziar, o revista, un post de radio sau tv-. In acceptiunea actuala, un mijloc de informare in masa este o intreprindere care, prin mijloace tehnice specifice, difuzeaza un produs, informativ sau distractiv, unui ansamblu de indivizi raspanditi in diverse zone.

Institutiile din sistemul mass-media pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

in functie de scopul activitatii- institutii orientate catre obtinerea profitului (comerciale)

institutii non- profit (cele de serviciu public)

- institutiile comerciale nu depind, in general, de o sursa externa de finantare, fapt care le asigura o mai mare independenta in ceea ce priveste pozitia politica si alegerea continuturilor ce vor fi difuzate. La randul lor ele pot fi independente sau pot fi integrate in grupuri economice mai mari.

- institutiile non- profit sunt subventionate din diverse surse- partide, structuri guvernamentale, organisme filantropice, organizatii ale societatii civile, organizatii economice sau administrative.

! indiferent de tipul institutiei media, acesta trebuie sa tina cont de reactiile si capriciile publicului.

in functie de pozitia politica- institutii media partizane si neutre.

- cele care nu adera in mod explicit la un la op anumita doctrina si grupare politica sunt mai echilibrate si echidistante, in timp ce acelea care promoveaza in mod evident anumite valori, partide sau persoane au o atitudine militanta si un ton mai degraba propagandistic.

in functie de suportul prin care isi difuzeaza mesajul- presa scrisa si audiovizual.

Presa scrisa

Exista mai multe criterii de clasificare a intreprinderilor din presa scrisa:

periodicitatea- publicatii cotidiene, saptamanale, lunare, trimestriale, anuale. Exista si formule hibrid, gen publicatii bisaptamanale, bilunare, etc.

- cotidienele pot avea sase editii pe saptamana sau sapte, plus editia de duminica.

tirajul- depinde de dimensiunile populatiei unei tari, de suprafata acesteia, de gradul de alfabetizare, de dezvoltarea celorlalte forme de media, etc.

- cel mai mare tiraj din lume revine cotidianului japonez Yomuri Shimbun, cu un total de 14,5 milioane de exemplare pe zi, iar in Europa cotidianului german Bilt Zeitung.

- un indicator mai interesant este numarul de ziare vandute la 1000 de locuitori, adica gradul de lectura: Norvegia- 610, Elvetia-592, Japonia- 575, Suedia- 472, Finlanda- 471, SUA- 226, Franta- 156, etc.

format- format de ziar (A2), de saptamanal (tabloid A3), de revista (A4) sau chiar mai mic. Aceste dimensiuni, derivate initial din cerinte tipografice, au devenit acum marci ale anumitor formule-tip de presa- scrisa.

aria de difuzare- publicatii cu circulatie locala (cele din marile aglomeratii urbane sunt numite metropolitane), regionala, nationala si internationala.

- putine publicatii produc editii internationale: USA Today, Herald Tribune, The Times.

- din perspectiva prestigiului, a traditiei sau a importantei politice, titlurile cele mai reprezentative pentru o tara sunt cele cu circulatia internationale, dar din perspectiva economica, tiraje si venituri, adesea titlurile cu circulatie regionala sunt mai importante. Cele mai importante titluri, fie ele nationale sau regionale, din Germania sunt Westdeutsche Allgemeine, Freie Presse, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Die Welt; in Franta Ouest- France, La Voix du Nord, Le Figaro, Le Monde, France Soir, Liberation; in Italia Corriere della Sera, La republica, La Stampa; in SUA New York Times, Washington Post, Chicago Tribune, etc.

continut- publicatii generaliste sau specializate.

- majoritatea cotidienelor sunt generaliste. Exista insa si exceptii semnificative, cotidiene specializate, de mare circulatie, cum ar fi cele sportive- La Gazzetta dello Sport, LEquipe; economice- Financial Times, Handelsblatt, Wall Street Journal; confesionale- La Croix, Christian Science Monitor, etc.

natura materialelor difuzate- publicatii de calitate si altele populare.

- cele de calitate abordeaza subiecte cu impact social major- evenimente politice lae vietii nationale sau internationale, situatii economice si sociale- si mentin un ton neutru echilibrat.

- cele populare ataca in deosebi subiectele de tip senzational- intamplari legate de viata personala a vedetelor sau a oamenilor politici- si promoveaza un stil afectiv bazat de naratiuni, cu unghi de abordare de tip senzational, pe exagerari, pe aluzii, pe afirmatii nedemonstrate etc.

- desi aceasta diferentiere categorica este cel mai evidenta in presa anglo-saxona, fenomenul s-a generalizat in toata lumea. In anglia, in prima clasa intra cotidiene precum Daily Telegraph, The Times, The Guardian, The Independent, in timp ce in a doua se integreaza titluri ca The Sun, Daily Mirror, Daily Mail, etc.