Locuri Geometrice Remarcabile

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Matematică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 9 în total
Cuvinte : 1366
Mărime: 304.16KB (arhivat)
Publicat de: Mirona Dumitru
Puncte necesare: 6
Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi Facultatea de Inginerie Electrică şi Electronică Specializarea: Inginerie Electrică

Cuprins

  1. Capitolul 1. Cercul 3
  2. 1.1. Definiţia şi ecuaţii ale cercului 3
  3. 1.2. Intersecţia dintre o dreaptă şi un cerc. Ecuaţiile tangentei şi normalei 4
  4. 1.3. Puterea unui punct faţă de un cerc. Intersecţia a două cercuri 5
  5. Capitolul 2. Elipsa 6
  6. 2.1. Definiţia, trasarea şi ecuaţiile elipsei 6
  7. 2.2. Intersecţia dintre o dreaptă şi o elipsă. Tangenta şi normala într-un punct la o elipsă 7
  8. 2.3. Tangente de pantă dată şi tangente intr-un punct exterior la o elipsă 8
  9. Bibliografie 9

Extras din referat

Capitolul 1

Cercul

1.1. Definiţia şi ecuaţii ale cercului

Considerăm xOy un reper cartezian în plan.

Definiţie. Fie M0(x0, y0) un punct fixat şi r un număr strict pozitiv fixat. Se numeşte cerc de centru M0 şi rază r locul geometric al punctelor M(x, y) din plan cu proprietatea d(M0, M) = r (fig. I.16). Notăm cu C acest cerc.

Pentru a evita folosirea radicalilor, utilizăm (de ce?): (x – x0)2 + (y – y0)2 = r2. Această relaţie în R2 se numeşte ecuaţie carteziană implicită a cercului C de centru M0(x0, y0) şi rază r. Deci C = {M(x, y) | (x, y) R2 , (x – x0)2 + (y – y0)2 = r2} sau pe scurt C: (x – x0)2 + (y – y0)2 = r2. Această ecuaţie este echivalentă cu două ecuaţii parametrice,

x = x0 + r cost

y = y0 + r sint, t Є [0, 2π), t = parametru.

Exemplu. Cercul cu centrul în M0(2, -3) şi rază r = 7 are ecuaţia carteziană (x - 2)2 + (y + 3)2 = 49 şi ecuaţiile parametrice x = 2 + 7 cost, y = -3 + 7 sint, t Є [0, 2π).

1.2. Intersecţia dintre o dreaptă şi un cerc.

Ecuaţiile tangentei şi normalei.

Fie dreapta h: αx + βy + γ = 0 şi cercul C: (x – x0)2 + (y – y0)2 = r2, de centru M0(x0, y0) şi rază r. Intersecţia h∩C este caracterizată de soluţiile în R2 ale sistemului format din cele două ecuaţii.

Folosim distanţa de la centrul M0 la dreapta h:

d(M0; h) =

Dacă d(M0; h) < r, atunci h şi C au exact două puncte comune (h este secantă), dacă d(M0; h) = r, atunci h şi C au exact un punct comun (h este tangentă), iar dacă d(M0; h) > r, atunci h şi C nu au puncte comune (h este exterioară cercului C).

Exemplu. Dreapta h: x + y – 1 = 0 este tangentă cercului C: x2 + (y – 2)2 = deoarece d(M0(0, 2); h) = = = r.

Fie cercul C: (x – x0)2 + (y – y0)2 = r2 şi punctul M1(x1, y1) C. Dreapta determinată de punctul M1 şi de vectorul normal = (x1 – x0) + (y1 – y0) este tangentă la cercul C în punctul M1 (fig. I.17).

Ecuaţia tangentei la cerc, în punctul M1, este (x1 – x0) (x – x1) + (y1 – y0) (y – y1) = 0 sau echivalent (x1 – x0) (x – x1) + (y1 – y0) (y – y1) = r2 (dedublata ecuaţiei cercului în punctul M1(x1, y1)). Dreapta determinată de punctul M1 şi de vectorul director , adică normala la cerc în M1 (fig. I.17) are ecuaţia =

1.3. Puterea unui punct faţă de un cerc.

Intersecţia a două cercuri

Definiţie. Fie cercul C: x2 + y2 + 2ax + 2by + c = 0 şi un punct M1(x1, y1). Numărul p(M1, C) = x12 + y12 + 2ax1 + 2by1 + c se numeşte puterea punctului M1 faţă de cercul C. Dacă C: (x – x0)2 + (y – y0)2 = r2, atunci p(M1, C) = (x1– x0)2 + (y1– y0)2 – r2 = d2(M0, M1) – r2, unde M0(x0, y0) este centrul cercului.

Se observă că avem: p(M1, C) < 0 daca M1 este în interiorul cercului ; p(M1, C) = 0 daca M1 este pe cerc şi p(M1, C) > 0 daca M1 este în exteriorul cercului.

Preview document

Locuri Geometrice Remarcabile - Pagina 1
Locuri Geometrice Remarcabile - Pagina 2
Locuri Geometrice Remarcabile - Pagina 3
Locuri Geometrice Remarcabile - Pagina 4
Locuri Geometrice Remarcabile - Pagina 5
Locuri Geometrice Remarcabile - Pagina 6
Locuri Geometrice Remarcabile - Pagina 7
Locuri Geometrice Remarcabile - Pagina 8
Locuri Geometrice Remarcabile - Pagina 9

Conținut arhivă zip

  • Locuri Geometrice Remarcabile.doc

Alții au mai descărcat și

Rapoarte. proporții

Unitatea de invatamant: Scoala cu clasele I-VIII Borosoaia Data: 5.01.2010 Clasa:a VI-a A Profesor: Disciplina: matematica-algebra Unitatea...

Probabilități

CAPITOLUL 1 NOTIUNI FUNDAMENTALE ALE TEORIEI PROBABILITATILOR 1.1 Experienta. Proba. Eveniment Orice disciplina foloseste pentru obiectul ei...

Plan de lecție clasa a XII a - proprietăți ale legilor de compoziție - comutativitate . asociativitate

Liceul : Grup Scolar Industrial Construtii de Masini Dacia Clasa :a XII-a E Data : 6.10.2008 Propunator : profesor Disciplina:...

Ecuații Diferențiale Ordinare de Ordinul Întâi Integrabile prin Cuadraturi

O ecuaţie diferenţială ordinară de ordinul întâi sub formă normală se prezintă printr-o egalitate de forma: , (1) unde este funcţia necunoscută...

Matematici Speciale

Tema de casă nr.1 1. Funcţii şi formule trigonometrice 2. Formule de derivare 3. Formule de integrare Temă de casă nr.2 1. Să se determine...

Ecuații

1. Introducere în teoria ecuaţiilor diferenţiale ordinare Fie y(x) o funcţie de variabila independent x. Notăm prin y’, y’’,…, y(n) derivatele...

Progresii Aritmetice și Geometrice

1.DEFINITIA PROGRESIEI ARITMETICE Un sir de numere (A1 ,A2 ,… ,An ; n>=1) in care fiecare termen incepand cu al doilea ,se obtine din cel...

Ai nevoie de altceva?