Subspațiul ortogonal - Proiecția ortogonală pe un subspațiu - Exemple și exerciții

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Matematică
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 1050
Mărime: 44.14KB (arhivat)
Publicat de: Andreea D.
Puncte necesare: 5
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: ...

Extras din referat

Subspatii vectoriale

Definitie: Se numește subspațiu vectorial al lui V o submulțime nevida W a lui V,astfel încat au loc proprietațile:∀u,v∈W,∀k,l∈K ,ku+lv∈W ;

Adunarea și înmulțirea cu scalari pe W sunt restricțiile la W ale operațiilor de pe V;de aceea urmatoarele afirmații sunt echivalente:

W este un subspațiu vectorial al lui V;

W este un spațiu vectorial peste K în raport cu operațiile induse din V.

Exemple de subspații vectoriale

1. Mulțimea W de forma (0,x2, .,xn), ∀x2, ..,xn ∈ K este un subspațiu vectorial al lui Kn . Se observă că are loc egalitatea: W={x=(x1,x2, .,xn) ∈ K|x1=0} Și că W formează un subspațiu vectorial în Kn.

2.Mulțimea funcțiilor impare și mulțimea funcțiilor pare sunt respectiv subspații ale spațiului vectorial real al funcțiilor reale definite pe (-a,a), a∈R*∪{∞}.

3. Fie V=C0[a,b]={f|f:[a,b] →R,f continuă pe [a,b]}. Submulțimea W={f∈C0[a,b],f(a)=f(b)} este un subspațiu vectorial în V.

4. Fie V=R3. Dreptele și planele care conțin originea sunt subspații vectoriale ale lui R3. Coordonatele punctelor lor (triplete din R3) sunt familii de soluții ale unor sisteme lineare și omogene de ecuații cu trei necunoscute.

Teoremă. Dacă U și W sunt două subspații ale spațiului vectorial V,atunci:

Suma dintre U si W,mulțimea U+W={v=v1+v2|v1∈U,v2∈W} este un subspațiu vectorial al lui V;

Intersecția U ∩W este un subspațiu vectorial al lui V; mai mult,intersecția unui număr arbitrar de subspații vectoriale ale lui V este tot un subspațiu vectorial.

Reuniunea U∪W este un subspațiu vectorial al lui V dacă și numai dacă U⊆W sau W⊆U (deci U∪W nu este in general subspațiu vectorial al lui V).

Ortogonalitate.

Definiții.

Fie V unspațiuvectorialeuclidian.

a)Doivectori din V se numescortogonalidacăprodusullor scalar estenul.

b)Osubmulțime S⊂V se numeșteortogonalădacăvectoriisăisuntortogonalidoicatedoi, adică <v,w>=0, ∀ v,w ∈ S,v≠w.

c)O mulțime ortogonală se numește ortonormată dacă fiecare element al său are norma egală cu unitatea.

Definiții.

Fie V unspațiuvectorial Euclidian șiS osubmulțime a sa.

a)Un vector din V se numeșteortogonallui S dacăesteortogonalpefiecare element din S.

b)Mulțimeatuturorvectorilorortogonalirelativ la submulțimea S se numește “S ortogonal” și se notează cu S^⊥. Se observă că S^⊥este un subspațiu vectorial a lui V, indifferent dacă S estesau nu un subspațiu al lui V.

c)Încazulîn care S este un subspațiuvectorial, subspațiulvectorialS^⊥ se numește complementul ortogonal al lui S.

Mulțimea W⊥ = {v ∈ V | v ⊥ w, ∀ w ∈ W} este un subspațiu vectorial al lui V și se numește complementul ortogonal al lui W.

Proiecțiaortogonală a unui vector peunsubspațiu

Fie V un R-spațiueuclidean de dimensiune n, fie {0}≠ U un subspațiu al săusi fie {0}≠ v ⃗∈ V.

Definiție.

Proiecțiaortogonală a vectoruluiv ⃗pesubspațiul U estevectorulu ⃗∈ U cu proprietateacăv ⃗ - u ⃗⊥u ⃗, adică(v ⃗-u ⃗)∙ u ⃗= 0.

Cazul 1.Proiecțiaortogonală a unui vector v ⃗pe un vector 0 ≠ w ⃗esteproiecțiaortogonală a vectoruluiv ⃗pesubspațiulgeneratde w ⃗ : U={u ⃗∈ V| u ⃗ = a∙w ⃗, a ∈ R}. Proiecțiaortogonală a luiv ⃗pe U estevectorulu ⃗ = a ∙ w ⃗, a ∈ R astfelincât (v ⃗-a ∙ w ⃗) ∙ w ⃗ = 0. De aiciobținem a = (v ⃗ ∙ w ⃗)/(w ⃗ ∙ w ⃗ ) .

Deciu ⃗ = 〖pr〗_w ⃗ v ⃗ = a ∙ w ⃗ = (v ⃗ ∙ w ⃗)/(w ⃗ ∙ w ⃗ )∙ w ⃗.

Dacă |w ⃗| = 1, atunci〖pr〗_w ⃗ v ⃗ = v ⃗∙ w ⃗ .

Consecintă.Coordonateleunui vector v ⃗într-o bazăortonomată B={e ⃗1 e ⃗n}sunt xi = v ⃗ ∙ ei,i= (1,n) ̅ .Așadarvectorulv ⃗poate fi exprimat in bază B astfel:

v ⃗ = ((ve) ⃗1)e ⃗1 + +((ve) ⃗n)e ⃗n = pre ⃗1v ⃗ + + pre ⃗nv ⃗

Cazul 2.Proiecțiaortogonală a unui vector v ⃗peunsubspațiu m-dimensional U, m > 1.

Fie B = {e ⃗1 e ⃗m}obazăortonomatăpentru U.

Propoziție. Suma proiecțiilorortogonale ale luiv ⃗pevectoriibazei B subspațiului U esteproiecțiaortogonală a vectoruluiv ⃗pesubspațiul U. Adică:

u ⃗ = pre ⃗1 v + + pre ⃗n v = (v ⃗∙e ⃗1)e ⃗1 + +(v ⃗∙e ⃗n )e ⃗n .

Demonstrație.Trebuiesădemonstrămcav ⃗ - u ⃗⊥u ⃗. Intr-adevar

(v ⃗-u ⃗)∙u ⃗ = v ⃗ ∙ u ⃗ - u ⃗ ∙ u ⃗ =[(v ⃗ ∙ e1) (v ⃗ ∙ e1)+ + (v ⃗ ∙ em) (v ⃗ ∙ em)]-[ (v ⃗ ∙ e1)2+ +(v ⃗ ∙ em)2] = 0.

Preview document

Subspațiul ortogonal - Proiecția ortogonală pe un subspațiu - Exemple și exerciții - Pagina 1
Subspațiul ortogonal - Proiecția ortogonală pe un subspațiu - Exemple și exerciții - Pagina 2
Subspațiul ortogonal - Proiecția ortogonală pe un subspațiu - Exemple și exerciții - Pagina 3
Subspațiul ortogonal - Proiecția ortogonală pe un subspațiu - Exemple și exerciții - Pagina 4
Subspațiul ortogonal - Proiecția ortogonală pe un subspațiu - Exemple și exerciții - Pagina 5
Subspațiul ortogonal - Proiecția ortogonală pe un subspațiu - Exemple și exerciții - Pagina 6
Subspațiul ortogonal - Proiecția ortogonală pe un subspațiu - Exemple și exerciții - Pagina 7
Subspațiul ortogonal - Proiecția ortogonală pe un subspațiu - Exemple și exerciții - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Subspatiul ortogonal - Proiectia ortogonala pe un subspatiu - Exemple si exercitii.docx

Alții au mai descărcat și

Rapoarte. proporții

Unitatea de invatamant: Scoala cu clasele I-VIII Borosoaia Data: 5.01.2010 Clasa:a VI-a A Profesor: Disciplina: matematica-algebra Unitatea...

Probabilități

CAPITOLUL 1 NOTIUNI FUNDAMENTALE ALE TEORIEI PROBABILITATILOR 1.1 Experienta. Proba. Eveniment Orice disciplina foloseste pentru obiectul ei...

Plan de lecție clasa a XII a - proprietăți ale legilor de compoziție - comutativitate . asociativitate

Liceul : Grup Scolar Industrial Construtii de Masini Dacia Clasa :a XII-a E Data : 6.10.2008 Propunator : profesor Disciplina:...

Ecuații Diferențiale Ordinare de Ordinul Întâi Integrabile prin Cuadraturi

O ecuaţie diferenţială ordinară de ordinul întâi sub formă normală se prezintă printr-o egalitate de forma: , (1) unde este funcţia necunoscută...

Matematici Speciale

Tema de casă nr.1 1. Funcţii şi formule trigonometrice 2. Formule de derivare 3. Formule de integrare Temă de casă nr.2 1. Să se determine...

Sisteme Dinamice

CAPITOLUL I SISTEME DINAMICE LINIARE 1.1 Reprezentarea in spatiul stãrilor 1.1.1 Sisteme dinamice liniare continue Un sistem (dinamic) liniar...

Progresii Aritmetice și Geometrice

1.DEFINITIA PROGRESIEI ARITMETICE Un sir de numere (A1 ,A2 ,… ,An ; n>=1) in care fiecare termen incepand cu al doilea ,se obtine din cel...

Ai nevoie de altceva?