Filetare mecanică

ARGUMENT

Prelucrarile prin aschiere ocupa un loc important in industria constructiilor de

masini. Majoritatea pieselor componente ale masinilor si aparatelor pentru care se

cere o precizie mare si calitate superioara a suprafetelor sunt obtinute prin aschiere.

Metodele de prelucrare prin aschiere a filetelor sunt determinate in principal de

precizia dimensionala a filetului sau de productivitatea dorita a se obtine la prelucrare.

In principal, metodele de prelucrare prin aschiere a filetelor sunt determinate

de tipul masinii unelte pe care se face prelucrarea. Astfel se cunosc metode de

filetare prin strunjire, frezare, rectificare.

Metodele de filetare pe strung sunt caracterizate prin sculele aschietoare

folosite la executarea filetului. Aceste scule sunt: filiere (pentru filetarea arborilor),

tarozii (pentru filetarea alezajelor) si cutitele (pentru filetarea arborilor si alezajelor).

Metodele de filetare cu filiera sau cu tarodul sunt folosite pe scara larga

deoarece sculele utilizate sunt simple si ieftine, iar exploatarea mai usoara, insa sunt

putin precise.

Metodele de filetare cu cutite sunt mai productive si mai precise, insa ceva mai

costisitoare.

Metodele de executare a filetului prin frezare sunt de multe ori preferate filetarii

pe strung sau pe alte masini, datorita productivitatii ridicate, dar precizia filetului

realizat este mai redusa decat aceea a filetului executat pe strung.

Metodele de filetare prin rectificare sunt foarte precise, costisitoare si foarte

putin productive, dar pentru anumite piese de mare precizie nu pot fi inlocuite cu nici

o metoda.

Datorita multiplelor utilizari ale asamblarilor filetate in toate domeniile de

activitate umana, in continuare voi prezenta cateva metode de prelucrare prin

aschiere a filetelor si de realizare a asamblarilor filetate.

Capitolul I

PREGATIREA PIESELOR PENTRU FILETARE

Piesele se pregatesc pentru filetare cu cutitui prin strunjire, gaurire sau

alezare. In timpul aschierii la filetare, datorita deformatiilor elastice, diametrul exterior

al surubului se mareste iar diametrul interior al gaurii se micsoreaza, lucru de care

trebuie sa se tina seama la prelucrare.

Daca grupa pentru filetare este executata la un diametru prea mare fata de

diametrul interior al filetului, flancurile filetului nu se formeaza complet. La un diametru

prea mic, trebuie ca tarodul sa aschieze prea mult material, pentru care motiv este

foarte solicitat si se poate rupe.

La rotirea tarodului in gaura, materialul este refulat spre interior

astfel ca diametrul gaurii se micsoreaza. Deci gaura trebuie executata

la un diametru mai mare decat diametrul interior al filetului, folosindu-se burghie cu

diametrele calculate cu urmatoarele relatii :

do=D0,54 x 2p, pentru filete metrice ; (1.1)

do=D0,65 " 2 " p, pentru filete in toll ; (1.2)

in care : do este diametnil burghiului, in mm ; D  diametrul nominal al filetului, in mm

p  pasul filetului, in mm.

Pentru filetele interioare avand diametre mari se folosesc burghie

chiar la diametrul interior al filetului.

Pentru ca tarodul sa aschieze bine si sa se evite formarea bavurii, gaura se

teseste pe ambele parti la marimea diametrului exterior al filetului (fig. 1.1, b).

Inainte de filetarea exterioara, piesa se strunjeste la diametrul exterior al

filetului, apoi pentru inceputuI taierii filetului, se executa o tesitura la 45° pana la

diametnil interior al filetului.

Dupa executarea lungimii filetate utile, cutitul trebuie retras din aschie. In

timpul acesta, caruciorul mai avanseaza. In acest caz, trebuie sa se mai adauge o

portiune oarecare x pentru filete exterioare (fig. 1.1, a) si y pentru filete interioare (fig.

1.1, b), numita iesirea filetului pentru scoaterea cutitului din aschie, evitandu-se in

acest fel ruperea cutitului.