Instalație optică

Argument

De-a lungul timpului omenirea, cu ajtorul stiintei, a cautat sa-si faca viata si desfasurarea activitatilor mult mai usoare prin inlocuirea manufacturii cu ajutorul stiintei. Evolutia stiintei face ca noi, in zilele noastre, sa ne bucuram de o comoditate mult mai mare fata de strabunii nostri in tot ceea ce facem, oglindita totusi in eforturile lor de a gasi toate acestea.

Am ales aceasta tema „instalatia de semnalizare optica” deoarece ea reprezinta un mare salt al stiintei in ceea ce priveste – in primul rand – automobilul. Acesta este felul automobilului de a se face vazut si de a-si marca intentiile.

Toate acestea sunt posibile – bineinteles – cu ajutorul electronicii si electrotehnicii care stau la baza a tot ceea ce inseamna electricitate.

Lucrarea de fata face referire directa la instalatia de semnalizare optica, prezentand scheme bloc ale acesteia, elemente componente, diferite tipuri instalatii de semnalizare si domeniile lor de utilizare, prezentand amanuntit fiecare dintre acestea.

Prezenata lucrare are un rol deosebit in formarea mea in acest domeniu, in ea oglindindu-se interesul si calitatea formarii mele profesionale.

Un rol important in elaborarea lucrarii il au si cartile folosite prezentate in incheiere.

In speranta ca intr-o buna zi tehnologia va sta mult mai sus decat este situata acum, am cautat ca aceasta lucrare sa fie o conexiune intre fundamentele electronicii, notiunile teoretice, aplicarea lor in practica, prezentarea, constructia si evolutia aparatelor electronice, utilitatea si chiar vitalitatea lor in constructia de automobile, ascensiunea stiintei catre miniaturizare, reducerea costurilor de executie si exploatare, intr-un cuvant: perfectiune.

Instalatia de semnalizare optica

CAP I. INTRODUCERE

1.1 Generalitati

Ca parte componenta deosebit de importanata a echipamentului electric al unui automobil, instalatia sa de iluminare si semnalizare exterioara optica/acustica are pe de o parte rolul de a asigura, noaptea, iluminarea drumului (sau,, in functie de necesitati, a habitaclului, a portbagajului, a tabloului de bord etc.), iar pe de alta parte, de a semnaliza exterior, in mod regulamentar, atat prezenta automobilului (noaptea sau in conditii de vizibilitate redusa)cat si intentia de efctuare a anumitor manevre (depasiri, viraje, franare etc.) in scopul atentionarii celorlalti participanti la traficul rutier si/sau a pietonilor, pentru a evita producerea accidentelor.

Tot din aceasta instalatie fac parte si claxoanele avand rolul de a semnaliza acustic, in exeriorul automobilului, iminenta unui pericol, potential generator de accident.

Structura si amplasarea diverselor lampi formand instalatia de iluminare si semnalizare optica a unui autoturism, in general – sunt reprezentate in figura 1.1.1, iar tipurile si si puterile nominalizate ale becurilor respective sunt indicate in tabelul 1.1.1.

A. Farurile – trebuie sa asigure iluminarea uniforma a drumului, pe o largime convenabila si cu o raza de vizibilitate – „bataie” – cat mai mare (mai ales la viteze mari). Zona iluminata pe sosea trebuie sa aiba contururi cat mai nete, cu o distributie cat mai uniforma si sa nu produca orbirea conducatorilor auto circuland din sens opus. Culoarea luminii emise de farurile stanga si dreapta trebuie sa fie identica.

Din punct de vedere al destinatiei lor, farurile instalate pe automobil, pot fi:

- pentru iluminatul drumului – in conditii normale (fara ceata);

- pentru iluminatul drumului in conditii de ceata (in general producand o lumina galbena, dar sunt si tipuri generatoare de radiatii infrarosii);

- pentru cautare (tip proiector) – in general un singur far, (montat asimetric si manevrabil de catre conducatorul auto) producand un fascicul concentrat cu „bataie” mare.

In oricare din aceste faruri se pot utiliza atat becuri cu incandescenta (cu vid, asigurand un randament luminos de cca 8 lm/W) cat si halogeni (ex: cu vapori de iod realizand un randament de ordinul 24 lm/W). In plus, fata de randamentul lor, net superior, becurile cu halogeni au atat o stralucire si o durata de functionare cat si un volum mai mic.

In general toate soclurile becurilor cu incandescenta pentru automobile – cu ex-ceptia celor tubulare („sofit”) – sunt de tip cu fixare in sistem „baioneta”.

Valoarea reala a tensiunii de alimentare (fata de valoarea nominalea, in general de 12 V) determina atat fluxul luminos emis cat si durata de viata a becului (v. fig. 1.1.2).

Conectarea farurilor la sursle de alimentare se realizeaza in general prin: intreruptorul cheii de contact, comutatorul cental de lumini (cu pozitiile, „STINS”, „FAZA MICA”, „FAZA MARE”, „CLAXON DE LUMINI”), relee, sigurante fuzibile calibrate adecvat, coductoare etc.

„Claxonul de lumini” permite conectarea/deconectarea intermitenta a farurilor cu faza mare (in scopul relizarii unei semnalizari optice exterioare – similare claxonarii acustice), independent de pozitiile altor elemente de conectare/comutare a iluminatului.

B. Lampile pentru iluminarea exterioara (in fata sau in spate) au, in general, becuri de putere redusa (5 W) si cuprind: