Mentenanța preventivă vs mentenanța predictivă

Introducere

Majoritatea oamenilor sunt familiarizați cu anumite forme de mentenanță predictivă/preventivă. Schimbul de ulei la un autovehicul reprezintă o formă de mentenanță preventivă. Prezența senzorului de temperatură a uleiului și transmiterea în permanență a informatiior către ECU reprezintă o formă de mentenanța predictivă. În oricare dintre aceste cazuri, abordarea se face într-o manieră proactivă pentru extinderea performanțelor și duratei de viață a unui echipament,dar și evitarea defecțiunilor nenecesare. Atunci când se intervine asupra unui echipament după defectarea acestuia, avem de a face cu o abordare reactivă.

Mentenanța predictivă se execută prin identificarea stării de funcționare a unui echipament cu ajutorul echipamentelor non-intruzive. La finalizarea sarcinii, starea de funcționare a echipamentului nu se modifică.

Mentenanța preventivă se execută prin intervenția asupra unui echipament cu scopul de a elimina deteriorările. La finalizarea sarcinii, starea de funcționare a echipamentului se modifică.

Pe de altă parte, mentenanța reactivă este precipitata de o defecțiune și are următoarele consecințe negative:

-utilizarea echipamentului este sistată pentru un timp îndelungat ;

-costul mentenanței reactive este mult mai mare comparativ cu cel al mentenanței proactive;

-evenimentele care preced defectarea unui echipament sunt înafara unui control direct, iar defectarea unui sub-sistem poate conduce la o serie de alte probleme la nivelul sistemului.

Context

Obiectivele importante ale oricărei forme de mentenanță sunt:

1. Să asigure o fiablitate cât mai ridicată a echipamentului în cauză pentru întreaga perioadă de utilizare

2. Costurile pe perioada de utilizare să fie cât mai mici

Considerând obiectivul fiabilității descris mai sus, dar și consecințele negative ale mentenanței reactive, se poate justifica utilizarea mentenanței proactive; sarcinile au un impact limitat și este puțin probabil ca acestea să afecteze fiabilitatea echipamentului în mod negativ.

În figura de mai jos se reprezintă efectul pe care îl are mentenanța preventivă/predictivă asupra volumului de lucru într-o organizație:

În figura de mai jos se reprezintă posibilitatea apariției unui defect pe perioadă de funcționare utilizând mentenanța proactivă și mentenanță reactivă:

Al doilea obiectiv important este costul. Oamenii care aleg să își schimbe cu regularitate uleiul motor la autovehiculele proprii înțeleg diferența economică dintre schimbarea uleiului și schimbarea motorului. În timp ce acest exemplu portretizează clar diferența economică drastică dintre o sarcină preventivă simplă și o sarcină reactiva scumpă și complexă, multe alte alegeri nu prezintă același nivel de contrast sau simplicitate. Cu toate acestea, asumarea unei poziții proactive este , cel mai probabil, varianta economică.