Organele Mobile ale Mecanismului Motor

Referat
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Mecanică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 21 în total
Cuvinte : 4198
Mărime: 254.20KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Staicu Gabriela

Cuprins

1. Organele mobile ale mecanismului motor. 2

1.1. Pistonul. 5

1.2. Segmentii. 6

1.3. Boltul pistonului. 8

1.4. Biela. 9

1.5. Arborele cotit. 11

1.6. Lagarele paliere. 15

1.7. Volantul. 16

2. Masuri de protectia muncii. 17

3. Protectia impotriva incendiilor si exploziilor. 19

4. Bibliografie. 20

Extras din document

1. Organele mobile ale mecanismului motor

1.1. Pistonul

Pistonul (figura 1) asigura realizarea fazelor ciclului motor, prin miscarea de translatie rectiline-alternativa in cilindru; formeaza peretele interior ce inchide camera de ardere, suporta efortul dat de presiunea gazelor arse la destindere, care-i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de aici la arborele cotit; participa la evacuarea gazelor arse si asigura pelicula de ulei pe suprafata de lucru a cilindrului; are si rol de etansare a camerei de ardere, impreuna cu segmentii, si de evacuare a caldurii. La motoarele in doi timpi, are rol si de organ de distributie, prin deschiderea-inchiderea fantelor din cilindru (in locul supapelor).

Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siciliu pentru a corespunde cerintelor.

Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice, iar rezistenta la uzare prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire, grafitare, eloxare) cu un strat poros care retine uleiul.

Partile componente ale pistonului sunt: capul pistonului 1, cu camera de ardere 2 (numai la MAC), corpul 3 (regiunea portsegmenti), umerii 4 si mantaua 5 (partea de ghidare).

Intre piston si cilindru este necesar un anumit joc pentru posibilitatea deplasarii lui libere. Acest joc produce eventualele „batai” la rece (daca ar fi prea mare) sau „gripari la cald” (daca ar fi prea mic). Constructiv, se folosesc diverse solutii pentru micsorarea acestui joc pana la valoarea minima posibila, ca: executarea de taieturi pe manta, pentru a-i da proprietati elastice, incorporarea de placute din otel sau otel invar din umeri – numite pistoane autotermice (ARO, Citroën), orificii diferite limitand dilatarea in zona bosajelor (umerii pistonului). Jocul optim intre fusta pistonului si cilindru este de 0,03-0,06 mm (MAS) si de 0,11-0,18 mm (MAC).

Forma pistonului este tronconica, cu diametrul mai mic in partea capului, pentru ca dilatarea este mai mare, cu diametrul mai mic datorita temperaturii mai ridicate, in timpul functionarii motorului.

Fig. 1. Pistonul unui MAC:

1 – capul pistonului; 2 – camera de ardere; 3 – corpul (regiunea portsegmenti de etansare); 4 – umerii pistonului; 5 – mantaua (fusta), partea de ghidare; 6 – canal de siguranta: a – segment de compresie trapezoidal; b – segment de compresie conic; c – segment de compresie cu nas; d – segment de ungere (raclor).

Temperaturile de lucru ale pistonului variaza intre 300 si 500ºC in partea superioara si 150 si 250ºC in partea inferioara. Dilatarea este mai mare in zona bosajelor, datorita aglomerarii de material, motiv pentru care prelucrarea se face cu degajari in dreptul umerilor, iar mantaua de forma eliptica (cu diametrul mare perpendicular pe axa boltului). Astfel, in timpul lucrului, pistonul va capata o forma cilindrica, iar solicitarile vor fi repartizate uniform.

Capul pistonului poate fi de diferite forme (figura 2): plata, concava sau convexa (MAS), convexa profilata (MAS in doi timpi), concava profilata (mai rar plata) pentru MAC. Motoarele cu aprindere prin compresie au, in general, camera de ardere palsata in capul pistonului, avand peretele mai gros pentru rezistenta marita (D 797-05; D 2156 HMN 8). Forma capului mai depinde mai depinde si de: raportul de comprimare, forma camerei de ardere, pozitia supapelor etc.

Unele pistoane (D 797-05 si D 2156 HMN 8) au in canalul primului segment de compresie incorporat, circular, un inel de otel din turnare, deoarece materialul din dreptul acestui canal isi pierde mai usor duritatea.

Dupa prelucrare, pistoanele se asorteaza pe grupe dimensionale (inclusiv alezajul boltului) si dupa greutate. Neadmitandu-se la acelasi set diferente mai mari de 5 g intre ele. Ele poarta un marcaj pe cap, de care se tine seama pentru orientare la montaj in cilindri.

Preview document

Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 1
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 2
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 3
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 4
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 5
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 6
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 7
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 8
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 9
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 10
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 11
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 12
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 13
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 14
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 15
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 16
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 17
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 18
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 19
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 20
Organele Mobile ale Mecanismului Motor - Pagina 21

Conținut arhivă zip

  • Organele Mobile ale Mecanismului Motor.doc

Alții au mai descărcat și

Motorul cu Ardere Interna (cu Aprindere) in Patru Timpi

MEMORIU JUSTIFICATIV Mi-am ales tema ,, MOTOTUL CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE" pentru că îmi plac maşinile, în general şi autoturismele în special....

Tehnologia de Fabricatie si de Reconditionare pentru Reperul Bolt, Cilindru si Piston

Partea I – Memoriu tehnic 1.Introducere (Descrierea piesei, rol, condiţii de funcţionare, cerinte) Bolţul Bolţul, sau axul pistonului, este...

Constructia, Defectiuni, Repararea si Intretinerea Puntii din Fata a Autovehiculelor

CAPITOLUL 1 COMPUNEREA SI ORGANIZAREA GENERALA A AUTOVEHICULELOR Automobilele rutiere, ca majoritatea mijloacelor de transport lucreaza in...

Suspensia

Introducere Actualitatea şi importanţa temei studiate. În timpul deplasării, în orice regim de mers şi pe orice categorie de drumuri, în cadrul...

Ambreiajul

1. DESTINATIA , CONDITIILE IMPUSE SI CLASIFICAREA AMBREAIAJULUI Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor...

Puntea din Spate Motoare

Puntea din spate motoare Destinatia, conditiile impuse si clasificarea puntilor din spate motoare. Destinatia puntii din spate motoare. Puntea...

Sistemul de Alimentare la MAS

ARGUMENT Automobilul este un vehicul rutier carosat si suspendat elastic pe cel putin trei roti care se deplaseaza prin mijloace de propulsie...

Sisteme de Suspensii Active

1. Introducere: 1.1.Suspensia activă: Sistemul de suspensie activa are capacitatea de a-şi ajusta parametrii de funcţionare în mod continuu în...

Ai nevoie de altceva?