Prelucrarea metalelor prin așchiere

Prelucrarea pieselor prin strunjire

- tipuri de suprafeţe prelucrate prin strunjire .

- clasificarea strungurilor.

- scule si dispozitive utilizate la strunjire.

Prelucrarea prin frezare a pieselor.

- construcţia si utilizarea frezelor .

- maşini de frezat .(constructie ,clasificare,scheme cinematice ).

- constrcţia si utilizarea capuli divizor.

- frezarea roţilor dinţate .

Prelucrarea alezajelor.

- burghierea ,largirea, adincirea,lamarea, alezarea .

- masini unelte pentru prelucrarea alezajelor,(descriere, construcţie ,scheme cinematice ,funcţionare).

Prelucrarea prin mortezare .

Prelucrarea prin rectificare .

Majoritatea pieselor componente ale maşinilor şi aparatelor pentru care se cere precizie şi netezirea corespunzătoare a suprafeţelor sunt supuse unui proces de prelucrare mecanică prin aşchiere .Prelucrarea prin aşchiere presupune îndepărtarea de pe suprafaţa semifabricatului a adausului de prelucrare .

Adausul de prelucrare trebuie să fie cît mai mic ,pentru a se face economie de metal ,de timp ,precum şi pentru a se reduce consumul de scule aşchietoare .Adausul de prelucrare se stabileşte pe baza unor normative sau se poate determina prin calcul în cazul unui număr mare de piese ,deoarece în acest caz este foarte important stabilirea unei valori cît mai raţionale ,aşa cum s-a subliniat mai sus .

Prelucrarea pieselor prin strunjire

Procesul formării aşchiei

În procesul de prelucrare desprinderea aşchilor are loc ca urmare a acţiuni forţei F aplicată asupra sculei aşchietoare .Apăsarea exercitatăde sculă creşte treptat ,producînd la început deformarea locală ,în stare elastică a materialului ,după care, pe măsură ce apăsarea creşte ,deformaţiile trec în stare plastică alunecînd pe suprafaţa sculei aşchietoare .Datorită frecărilor intense ce apar între suprafaţa sculei şi materialul îndepărtat apar modificări structurale atît la materialul desprins cît şi în suprafaţa suprficială a piesei .

Procesul intens de comprimare a metalului la formarea aşchilor poartă numele de tasare aaşchiei şi este rezultatul direct al deformări plastice la care este supus, local ,materialul în timpul prelucrării .

Fenomenul de tasare este ifluenţat de natura materialului piesei ,geometria sculei şi viteza de aşchiere.

Tipuri de aşchii.

Forma aşchilor rezultate la prelucrarea prin aşchiere depinde de natura materialului de prelucrat ,de forma geometricş a sculei ,de regimul de aşchiere,etc.

După forma lor aşchile pot fii :

--de rupere ,care se prezintş sub formă de părţii izolate rupte una de alta .Aceste aşchii se obţin de regulă la prelucrarea materialelor fragile ,cum ar fii fonta ,bronzurile,etc.

-- de forfecare sau de fragmentare ,care se prezintă sub forma unor elemente unite între ele ,avînd o suprafaţă zimţată pe partea concavă a aşchiei. De obicei aceste aşchi se obţin la prelucrarea materrialelor dure şi semidure .

-- continue sau de curgere care se prezintă sub forma unor pamblici continui netede ,aşchi ce se obţin la prelucrarea materialelor moi ,a alamelor ,etc.

Mişcări necesare la aşchiere şi dimensiunile aşchei

Desprinderea aşchilor de pe suprafaţa unui semifabricat presupune o mişcare felativă între scula aşchietoare şi piesa de prelucrat .