Raport de practică

Masinile Unelte

Clasificarea

Enumerarea tuturor genurilor si tipurilor de M.U. este dificila datorita numarului mare ale acestora cât si creari de genuri si tipuri noi, în concordanta cu evolutia continua a stiintei si tehnicii.

În vederea usurarii studierii si analizei constructiei functionale a M.U. se utilizeaza urmatoarele criterii de clasificare :

- dupa procesul de prelucrare

- dupa gradul de specializare

- dupa precizie

- dupa marime

- dupa greutate

Clasificarea dupa procedeul de prelucrare se apreciaza ca fiind cea mai completa deoarece se bazeaza dupa criteriul tehnologic. Dupa aceste criterii este facuta clasificarea M.U.

Dupa procedeul de prelucrare M.U. se împart în mai multe grupe denumirea grupei provenind în majoritatea cazurilor din denumirea procedeului. Fiecare grupa contine la rândul sau mai multe subgrupe, în plus unt prezentate si codul numeric.

Clasificarea de mai sus poate fi completata pentru fiecare masina prin precizarea unor caracteristici importante ca si natura miscarilor existate nr de sanii si directiile lor de deplasare nr de carucioare si modul lor de antrenare, dimensiunile externe ale pieselor ce pot fi executate pe masina, domenii de reglare a vitezelor miscarilor etc.

Dupa gradul de specializare :

- M.U. universale

- M.U. specializate

- M.U. speciale

M.U. universale : se caracterizeaza prin posibilitatile tehnologice largi, putând asigura prelucrarea pieselor cu o mare cu o mare varietate de tipodimensiuni si din materiale diferite. Acest lucru impune la M.U. a unor domenii largi de reglare a turatiilor si a avansurilor. Aici se încadreaza strungurile normale, M.F. universale, Masini de alezat si frezat, Masini de rectificat universale.

M.U. specializate : prelucreazaa piese de aceeasi tip dar dimensiuni diferite, de exemplu Masinile de frezat arbori cotiti, Masinile de rectificat arbori cotiti.

M.U. speciale : executa o anumita operatie pentru o anumita piesa sau pentru o gama extrem de redusa de dimensiuni.

Exemplu :

Dupa precizie : - M.U. de precizie normala

- M.U. de precizie ridicata

- M.U. foarte precise

Dupa marimea M.U. : - foarte mari

- mari

- mijlocii

- mici

- foarte mici

Simbolizarea Masinilor Unelte

Se face plecând de la clasificarea facuta dupa primul criteriu cu un grup de cifre sau un grup de litere si cifre din care rezulta denumirea masinii si caracteristica tehnica cea mai importanta a acesteia. La noi în tara se utilizeaza urmatoarele grupuri de litere:

SN – strung normal

NC – strung carusel

G – masina de gaurit

AF – masina de alezat si frezat

S – seping

FD – masina de frezat danturi

RE – masina de rectificat rotund exterior

RI - masina de rectificat rotund interior

RP - masina de rectificat plan

FU - masina de frezat universala

FU – masina de frezat de scularie

FC – ferastrau circular

FA – ferastrau alternativ

Exemple de simbolizare:

SN 400 - S.N. cu diametru maxim de prelucrat de 400 de mm

S 425 – seping cu cursa maxima de 425 mm

SC 2500 – strung carusel cu diametru platou de 2500 mm

FU 350 – masina universala de frezat cu latimea mesei de 350 mm

Miscarile Masinilor Unelte

Prelucrarea completa a unei piese pe MU impune realizarea unui numar minim de miscari, ce se succed într-o anumita ordine si care se repeta ciclic la prelucrarea oricarei alte piese de acelasi tip.

Miscarile necesare sunt: - miscari de generare

- miscari auxiliare

Miscarile de generare sunt executate de MU si se executa în timpul procesului de prelucrare.

Miscarile auxiliare sunt executate în afara procesului de prelucra si sunt executate la MU neautomate de catre operatorul uman. Ele se mai numesc si miscari ajutatoare, sau în gol. Ele sunt: alimentate cu piese, alimentarea cu scule, transportul semifabricatelor, reglarea lanturilor cinematice, pozitionarea reciproca piesa-scula, comutari (comenzi) si protectia MU si a operatorului uman. Ele se pot repeta o singura data în ciclu sau de mai multe ori.

Miscarile de generare sau de executare dupa rolul lor în diferitele faze ale ciclului de lucru se denumesc astfel:

- pentru formarea suprafetelor

- de patrundere

- de divizare sau periodice

- ajutatoare

si sunt realizate de catre scule, piese sau ambele.

Miscarea executanta poate fi libera sau independenta – când viteza sa este dictata de parametrii tehnologici sau de functionare :

- Liniara

- Rotativa

- Elementara sau componenta (când valorile vitezei sale sunt corelate cu vitezele altei

miscari, dependenta dictata de conditiile tehnologice sau de functionare. Ex: MP+Mav

la gaurire )

- Compusa ( când rezulta din compunerea a doua, trei sau patru miscari elementare.

Traiectoriile relative ale miscarii compuse sunt curbe complexe în spatiu.)

Miscarile executate sunt efectuate de catre anumite subansamble sau subsisteme denumite generic verigi executante. (port cutite, arbori principali, mese, sanii, suporti).