Tehnologia de fabricație a recipientelor din materiale plastice pentru lichide

1.

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Terminologie.

Ambalarea este operația prin care se realizează protejarea produselor în scopul păstrării calităților inițiale în condiții igienice, în timpul manipulării, transportului, depozitării și desfacerii lor (și chiar în timpul consumului). Aceasta ușurează și scurtează durata de aprovizionare a consumatorilor, creând posibilitatea de autoservire, de informare a consumatorilor asupra conținutului, a modului de păstrare și apreciere a produsului, ușurând transportul către consumatori și prezentarea produselor într-o formă atrăgătoare.

Operațiile principale de ambalare sunt: dozarea produsului în vederea ambalării; umplerea ambalajului; închiderea ambalajului; constituirea ambalajului colectiv sau de grupare. Dintre operațiile auxiliare de ambalare amintim: pregătirea produsului pentru ambalare; formarea ambalajului sau pregătirea lui (în cazul ambalajelor refolosibile); condiționarea ambalajului plin (marcare, inscripționare, estetizare, etichetare).

Ambalarea, ca noțiune, însumează operațiile de aranjare a produselor în spații delimitate prin pereți din diferite materiale numite ambalaje.

Ambalajele, ca însoțitori ai produselor, reprezintă corpuri confecționate din materiale corespunzătoare având o formă potrivită, destinate a conține produse alimentare și nealimentare pentru îndeplinirea scopurilor menționate anterior, precum și pentru:

‒ facilitarea aplicarea procedeelor tehnice moderne de transport, manipulare, refrigerare, desfacere, etc.;

‒ creșterea vitezei de circulație a produselor și reducerea costurilor de distribuție ;

‒ asigurarea consumatorului cu produse de calitate definită și constantă, prezentate într-o formă atrăgătoare ;

‒ ridicarea valorii produselor, înainte de expedierea lor, și eliminarea din comerț a produselor de calitate mediocră.

Datorită interacțiunilor ambalajului cu mediul ambiant (absorbție de gaze și umiditate, procese de coroziune și îmbătrânire, etc.) care determină modificări ale proprietăților acestuia nu numai la suprafață ci și în profunzime, influențând caracteristicile produsului ambalat, atât ambalajul cât și produsul trebuie privite în ansamblu, ca un tot unitar, și nu individual.

Sistemul de ambalare reprezintă metoda sau modul de realizare a operațiilor de ambalare a produselor, indiferent de natura lor.

Accesoriile de ambalaj sunt materiale sau dispozitive care completează sau preiau unele funcțiuni ale ambalajelor, cum ar fi: imobilizarea conținutului, amortizarea șocurilor, etanșarea, închiderea, consolidarea sau identificarea ambalajului, fără a constitui însă înveliș de protecție a produsului (cleme, agrafe, dopuri, capace, garnituri, etichete, etc.).

Materialul de ambalaj este materialul destinat pentru confecționarea ambalajelor și (sau) accesoriilor de ambalaj, în timp ce materialul de ambalare este materialul destinat să învelească temporar produsul de ambalat.

Prin produs de ambalat se înțelege produsul care necesită o protecție temporară de la locul de producție la locul de consum și a cărui manipulare, transport, depozitare și desfacere trebuie înlesnite prin ambalare.

Produsul ambalat reprezintă unitatea formată din produsul de ambalat și ambalajul respectiv.

Semnificația altor termeni utilizați:

ambalaj - orice obiect, indiferent de materialul din care este confecționat ori de natura acestuia, destinat reținerii, protejării, manipulării, distribuției și prezentării produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producător până la utilizator sau consumator. Obiectul nereturnabil destinat acelorași scopuri este, deasemenea, considerat ambalaj;

ambalaj primar - ambalaj de vânzare - ambalaj conceput și realizat pentru a îndeplini funcția de unitate de vânzare, pentru utilizatorul final sau consumator, în punctul de achiziție;

ambalaj secundar - ambalaj grupat, supraambalaj conceput pentru a constitui la punctul de achiziție o grupare a unui număr de unități de vânzare, indiferent dacă acesta este vândut ca atare către utilizator sau consumatorul final ori dacă el servește numai ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare; el poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile produsului;

ambalaj terțiar - ambalaj pentru transport - ambalaj conceput pentru a ușura manipularea și transportul unui număr de unități de vânzare sau ambalaje grupate, în scopul prevenirii deteriorîrii în timpul manipulării ori transportului. Ambalajul pentru transport nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene;

ambalaj reutilizabil - ambalaj refolosit pentru același scop, a cărui returnare de către consumator ori comerciant este asigurată de plata unei sume-sistem depozit, prin reachiziționare sau altfel;

ambalaj compozit - ambalaj confecționat din materiale diferite care nu pot fi separate manual, nici unul dintre aceste materiale neavând o pondere semnificativă pentru a putea fi încadrat la același tip de material;

colectare selectivă - colectarea deșeurilor de ambalaje pe tipuri de materiale și/sau sortimente de materiale;

deșeuri de ambalaje - orice ambalaje sau materiale de ambalare care satisfac cerințele definiției de deșeu, exclusiv deșeurile de producție, din Anexa nr. I A la Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 426/2001;