Transmisia longitudinală (cardanică)

Transmisia cardanica are rolul de a transmite momentul motorului - fara sa-l modifice - intre diferite organe ale automobilulul, a caror pozitie relativa este, in general, variabila, in urmatoarele cazuri : de la cutia de vilezela cutia de distribute sau la cutia de viteze suplimentara, cand acestea sunt asezate separat pe cadrul automobilului ; de la cutia de viteze sau cutia de distribulie la transmisiile principale ale puntilor motoare ; de la arborii planetari la roti, in cazul automobilelor cu suspensia independenta a rotilor motoare.

Conditiile principale impuse transmisiilor cardanice sunt urmatoarele :

- transmiterea miscarii sa fie sincrona ;

- sa asigure compensarile unghiulare si axiale necesare ;

- sa atenueze solicatarile dinamice si sa asigure rigiditatea necesara la torsiune ;

- sa asigure amortizarea si izolarea vibratiilor ;

- solicitarile parazitare sa fie cat mai reduse ;

- sa asigure unghiuri corespunzatoare intre axele arborilor ;

- sa asigure o durabilitate mare (uzura redusa, rezistenta la oboseala etc.); randamentul sa fie cat mai ridicat; sa prezinte siguranta in functionare; constructia sa fie simpla si economica;

- organele componente care se uzeaza repede sa fie usor inlocuibile;

- montarea, demontarea si intretinerea sa fie usoare ; tehnologia de executie sa fie simpla ; arborii impreuna cu piesele aferente sa fie echilibrati etc.

Clasificarea transmisiilor cardanice se poate face astfel :

- dupa legea de transmitere a miscarii, pot fi: transmisii asincrone si sincrone ;

- dupa functia sau scopul transmisiei, pot fi: transmisii de forta si de comanda, transmisii extensibile si inextensibile (cu lungimea arborilor variabila sau constanta) ;

- dupa pozitia relativa a arborilor, pot fi : transmisii cu configuratie plana si spatiala, cu pozitia relativa invariabila sau variabila ;

- dupa numarul articulatiilor cardanice, pot fi : transmisii bicardanice, tricardanice etc. ;

- dupa tipul constructiv al articulatiilor cardanice, pot fi : transmisii rigide si elastice.

Transmisia longitudinala se compune din doua parti principale : articulatiile cardanice si arborii longitudinali.

Fig. 1. Scheme de transmi¬sii longitudinale utilizate la automobile : 1 - articulatii cardanice; 2 - arbore longitudinal; 2’ - tub central ; 3 - arbore longitudinal intermediar ; 4 - cuplaj de compensare axiala ; 5 - palier intermediar ; 6 - cutie de viteze ;

7 - reductor-distribuitor; 8 - transmisie principala.

In figura 1 sunt reprezentate schemele diverselor transmisii longitudinale utilizate la automobile.

In figura 1, a este reprezentata solutia cu tub central cand se utilizeaza o singura articulatie cardanica. Transmiterea fortelor de impingere si a momentului de reactie de la rotile motoare la cadrul automobilului se face prin intermediul tubului central 2', in interiorul caruia se afla arborele longitu¬dinal 2.

Transmisia longitudinala cu doua articulatii montate la capetele arborelui longitudinal (fig. 1,b) se utilizeaza la automobilele 4 x 2 cu ampatament mai redus. La autornobilele cu ampatament mare, pentru a mari rigiditatea arborelui longitudinal si pentru a se micsora tendinta de vibrare, transmisia longitudinala este prevazuta cu un arbore principal si unul intermediar (fig. 1, c).

In figura 1, d se reprezinta transmisia longitudinala utilizata la automobilele 4x4.