Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale

Referat
8/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 34 în total
Cuvinte : 12036
Mărime: 49.98KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

CAPITOLUL 1 – ARGUMENT

1.1 Analizatorul cutanat

1.1.1 Pielea

1.1.2 Perii

1.2 Functiile pielii

1.2.1 Secretia sudorala

1.2.2 Secretia sebacee

CAPITOLUL 2 – PARTEA GENERALA

2.1 Leziuni traumatice închise

2.1.1 Contuzii

2.1.2 Hematomul

2.2 Leziuni traumatice deschise

2.2.1 Plagile

2.2.2 Hemoragia

2.3 Arsurile

2.3.1 Arsurile termice

2.3.2 Arsurile chimice

2.3.3 Arsurile electrice

2.4 Degeraturi

2.5 Infectii chirurgicale locale

2.5.1 Abcesul

2.5.2 Flegmonul

2.5.3 Furunculoza

2.6 Boli chirurgicale specifice pielii

2.6.1 Escoriatia

2.6.2 Edemul cald

2.6.3 Calozitatea

2.6.4 Decubitele

2.6.5 Arsura în lant

2.6.6 Crevasele

2.6.7 Tumorile pielii

CAPITOLUL 3 – PARTEA SPECIALA

CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, RECOMANDARI

Extras din document

CAPITOLUL 1

ARGUMENT

1.1. ANALIZATORUL CUTANAT

Analizatorul cutanat are rolul de a culege excitatiile termice, tactile si dureroase având receptorii situati în piele, organ ce acopera întreg corpul si care împreuna cu fanerele constituie învelisul protector si sensibil al organismului.

1.1.1. PIELEA

Pielea este un organ conjunctivoepitelial neîntrerupt, care, la nivelul orificiilor naturale, se continua cu mucoasele cavitare. În general, ea este mai groasa în regiunile dorsale ale corpului pe fetele laterale ale membrelor (mai ales spre extrimitatea distala), iar în dreptul orificiilor naturale, în regiunile axilare, inghinale si perineala, precum si în zonele de flexiune ale articulatiilor, este mai subtire. La bovine, grosimea sa poate ajunge pâna la 5-7 mm (la masculi) în unele regiuni, în timp ce la restul speciilor este mai subtire.

Culoarea pielii variaza cu cantitatea de pigment melanic ce îl contine, desi este acoperita pe aproape întreaga suprafata de par, la rândul lui colorat.

În general pielea este întinsa, dar în cadrul unor specii exista si rase la care pielea prezinta cute permanente. Astfel la ovine, în regiunea interdigitala, pielea prezinta o inbaginare tubulara numita canal biflex, care se prezinta sub forma unui tub încovoiat, lung de 2, 5 –3 cm si cu un diametru de 6-7 mm.

În structura pielii se disting: un strat superficial, epidermul si un strat profund, dermul, care sunt legate de organele subiacente prin al treilea strat, hipodermul. Suprafata pielii este perforata de o serie de pori, care reprezinta orificiile de deschidere a glandelor proprii ale pielii si foliculilor rosii.

Epidermul (Epidermis). Formeaza patura protectoare, epiteliala, a pielii în continua refacere, fiind alcatuit dintr-unstrat bazal (sau generator), un strat mucos (sau spinos) la mijloc si un strat cornos, superficial. În unele regiuni stratul superficial de celule epiteliale se hiperplaziaza si se cornifica, dând nastere la o serie de formatiuni cornoase, cum sunt: cutia carnivorelor si iepurelui, coarnele rumegatoarelor si solzii de pe memebrele inferioare ale pasarilor. Tot din epiderm se mai diferentiaza: perii mamiferelor; penele pasarilorsi glandele proprii ale pielii.

Dermul (Corium). Este patura conjunctivoelastica, groasa si rezistenta, în interiorul careia se afla glandele pielii, radacinile perilor si ale penelor, muschii ce actioneaza asupra acestora, precum si vase sanguine, limfatice si nervi. Stratul sau superficial, care vine în raport cu membrana bazala se numeste stratul papilar (Stratum papillare), mai evident în regiunile în care stratul cornos al epidermului este mai dezvoltat (la copita si corn).

Hipodermul (Tela subcutanea). Este format din tesut conjunctiv lax, în care se formeaza, prin depunerea de grasime, paniculul adipos, diferit dezvoltat de la o specie la alta, iar la acelasi animal variabil cu diferitele regiuni corporale si cu starea de nutritie.

Prin modificarea sau dezvoltarea unor componente ale pielii, rezulta o serie de organe anexe (sau “productiuni”) ale pielii. În functie de structura, originea si rolul acestora, ele se sistematizeaza în productiuni cornoase (sau fanere) si formatiuni glandulare ale pielii.

1.1.2. PERII

Parul este o formatiune caracteristica mamiferelor, de natura cornoasa, filiform si flexibil, la care se disting:o portiune libera, numita tulpina ( sau tija) si o portiune înfipta în dern, numita radacina. În cresterea parului se remarca o periodicitate legata de anotimp, când parul este înlocuit în cea mai mare parte, fenomen cunoscut sub denumirea de”napârlire”.

În unele regiuni corporale, parul ia o dezvoltare foarte mare. Astfel, la cal, pe linia superioara a gâtului, parul devine lung si gros, constituind “coama”; firele din crestetul capului poarta denumirea de “mot”; cele mai lungi fire de par sunt cele din tegumentul cozii, organ folosit de animal ca mijloc de aparare împotriva insectelor.

Firele de par, la diferitele mamifere domestice, se pot deosebi în:par comun (de acoperire), care da culoarea animalului si care, la oaie, se gaseste pe fata si pe picioare, fiind denumit”jar”; par lung si gros, cum este cel din coada la cal si bou; lung, care acopera corpul oilor. În jurul ochilor, pe buze si pe barbie se întâlnesc, la unele specii, peri tactili, de lungimi diferite, grosi si rigizi.

Preview document

Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 1
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 2
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 3
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 4
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 5
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 6
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 7
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 8
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 9
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 10
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 11
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 12
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 13
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 14
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 15
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 16
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 17
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 18
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 19
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 20
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 21
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 22
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 23
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 24
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 25
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 26
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 27
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 28
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 29
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 30
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 31
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 32
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 33
Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale - Pagina 34

Conținut arhivă zip

  • Bolile Chirurgicale ale Pielii la Animale.doc

Alții au mai descărcat și

Supravegherea Nutritionala

SUPRAVEGHEREA NUTRITIONAL-METABOLICA A ANIMALELOR I. INTRODUCERE IMPORTANTA SUPRAVEGHERII NUTRITIONAL-METABOLICE ÎN CRESTEREA SI APARAREA...

Ameliorarea Producției de Lapte la Populațiile de Caprine prin Încrucișări cu cele mai Bune Rase Specializate

Introducere Aplicarea unor sisteme moderne de ameliorare a caprelor presupune completarea metodelor clasice folosite pentru îmbunatatirea...

Avortul la Animale Domestice

Capitolul I ARGUMENT 1.1 STADIILE DE DEZVOLTARE ALE PRODUSULUI DE CONCEPTIE Produsul de conceptie parcurge în dezvoltarea sa mai multe etape sau...

Boli Transmise de Animalele de Companie la Om

Zoonozele reprezinta orice boala sau/si infectie ce se poate transmite de la animalele vertebrate la om. ( conform W.H.O – World Health...

Boli Dermatologice la Animale de Companie

Astenia cutanata Cutaneous asthenia (dermatosparaxis, Ehlers-Danlos syndrome) is a group of syndromes characterized by defects in collagen...

Boala Zgarieturii de Pisica, Pasteureloza Umana si Animala

Boala zgarieturii de pisica (boala ghearelor de pisica) reprezinta o limfadenita regionala cu evolutie subacuta, care apare dupa inocularea...

Tumorile Glandei Mamare la Caini

Tumorile glandei mamare la cîini - locul 2 după tumorile cutanate la specia canină; - la mascul → incidentă redusă → 1%; - locul 1 la femele; -...

Semiologia Tulburarilor Afective la Animalele de Companie

1. Introducere Faţă de orice aspect al ambianţei, in orice moment al existen-ţei sale, omul și animalul dezvoltă o “trăire”, desfăsoară o...

Ai nevoie de altceva?