Epidemiologia bolilor cu evoluție nervoasă la suine - Examenul neurologic la suine

Boala lui Aujeszky

Este o viroză, sporadico-edemică, ce afectează mai multe specii de animale domestice și sălbatice, cu evoluție acută,caracterizată clinic fie prin semne de encefalomielită însoțite de prurit intens și moarte, fie prin tulburări respiratorii, la suine, cu evoluție benignă.

În condiții naturale sunt receptive: porcul,câinele, pisica, taurinele, oaia, capra, calul, iar dintre animalele sălbatice șobolanul, mistrețul,dihorul, vulpea etc. Animalele tinere sunt mai sensibile și fac forme mai grave.

Sursele de infecție primară sunt reprezentate de animalele bolnave, convalescente și vindecate. La porci,eliminarea virusului se face prin secrețiile nazală,oculară, bronșică, genitală, prin lapte și urină.

Sursele secundare de infecție sunt reprezentate de furaje, apa,adăposturile, obiectele, vehiculele contaminate etc. Condițiile de igienă precare și aplicarea necorespunzătoare a măsurilor sanitare veterinare, favorizează permanentizarea bolii efective. Difuzarea virusului se poate face și prin deplasarea masei de aer, până la câțiva kilometri.Contaminarea poate fi directă (mai ales la porcine) și indirectă, prin intermediul surselor secundare.

Encefalita japoneză

Encefalita japoneză , numită și encefalita japoneză B este o boală virotică evolutivă produsă de un virus din fam. Flaviviridae, genul Flavivirus, transmis prin țânțari.

Virusul encefalitei japoneze este întreținut în ciclul natural pe păsări sălbatice și pe țânțarii subgenului Culex, speciile tritaeniorhynchus, annulus, fusocephala, gelidus și vishnui care îl transmit, la rândul lor, la mamifere, păsări migratoare și reptile.

Ciclul epidemiologic principal are loc între păsări, țânțari și porci, aceștia din urmă fiind purtători și multiplicatori ai virusului.De la porci, virusul este oferit din nou țânțarilor, odată cu sângele și apoi retransmis de aceștia gazdelor vertebrate susceptibile. Mecanismul menținerii virusului în timpul iernii în regiunile temperate, nu a fost elucidat.

Suinele reprezintă specia cea mai sensibilă și principala verigă a lanțului epidemiologic.

Poliencefalomielita porcină

Polioencefalomielita porcină este o boală infecțioasă și contagioasă, similară cu poliomielita umană produsă de enterovirusuri mai ales din serotipurile 1, 2, 3, 5 ce evoluează cu morbiditate și mortalitate ridicată și care se manifestă clinic prin tulburări neurologice grave

Polioencefalomielita este specifică porcinelor. Forma clasică de boală, denumită și boala de Teschen, a evoluat numai în Europa și Africa .

Calea de transmitere a bolii este calea orală, prin fecalele infectate sau indirect, prin obiecte contaminate. Introducerea de porci indemni într-o fermă unde boala evoluează asimptomatic face să reapară cazuri clinice evidente de polioencefalomielită .

Eliminarea virusului se face prin fecale și urină timp de mai multe săptămâni după infecție.