Gastroenterită transmisibilă a porcului Powerpoint

Este cunoscuta si sub denumirea de boala lui Doyle,sau gastroenterita virala,fiind o boala virala extrem de contagioasa,caracterizata prin diaree,vomismente,deshidratare si mortalitate ridicata.

In prezent boala este raspandita mai ales in tarile unde se practica cresterea intensive a porcilor.Importanta economica a bolii este mare,prin morbiditatea ridicata ce cuprinde toate categoriile de varsta si prin mortalitatea extrem de ridicata a sugarilor pana la varsta de 10 zile.

Etiologie: agentul etiologic este un virus ARN, incadrat in grupul Corona,genul Coronavirus.In organismul porcului virusul se replica la titruri mari in duoden si jejun,mai putin in ileon si deloc in stomac si colon.Virusul gastroenteritei transmisibile(VGET) este sensibil la caldura,pierzandu si infectiozitatea in decurs de 4 zile la 37C sau in 45 zile la temperature camerei.

Caractere epizootologice: afecteaza toti porcii de toate varstele si toate rasele,indifferent de conditiile de intretinere sau de starea fiziologica.Receptivitatea cea mai ridicata o prezina purceii sugari in primele 2 saptamani de viata.Virusul poate fi gazduit in intestine si eliminat prin fecale de catre caini si vulpi timp de 7-15 zile,fara a producea boala.

Sursa principala de infectie,este constituita de porcii bolnavi care elimina virusul prin toate secretiile,precum si porcii trecuti prin boala,care elimina virusul timp de 1-2 saptamani.Exista si surse secundare de infectie cum ar fi autovehicule,furaje,vizitatori.

Contaminarea are loc pe cale digestiva ,prin ingestia alimentelor si a apei infectate..Mai este posibila si o contaminare respiratory,prin aerosoli.

Epizootologic gastroenterita transmisibila are o incidenta mai mare in lunile de toamna,iarna si primavera,astfel in focarele primare imbolnavirile au un caracter de masa exploziv,afectand toate categoriile de animale sensibile si cu mortalitate de 100% la purceii de pana la 15 zile si scazuta la animalele mai in varsta.Difuziunea este foarte rapida,astfel incat daca apare intr un efectiv indemn,cuprinde in maxim 7-10 zile tot efectivul,intreaga epizootie durand 25-30 zile.

Patogeneza: infectia se produce pe cale bucala,virusul avand afinitate pentru epiteliul intestinului subtire,la nivelul vilozitatilor jejunului si ileonului,incepand dupa 5 ore de la ingerarea virusului.Prin replicare majoritatea celulelor epiteliale sunt distruse.Celulele afectate impreuna cu virusul se desprind si cad in lumenul intestinal,de unde patrunde si in alte cellule repetand ciclul timp de 24 ore.Datorita acumularii de lichide,lumenul intestinal devine destins prin continut,ceea ce declanseaza reflexele de defecare si vomitare.

Tablou Clinic: perioada de incubatie este de 16-24 ore la purceii sub 2 saptamani si de 1-4 zile la purceii adulti.Clinic,gastroenterita evolueaza acut sau cronic.La purceii sugari primele simptome sunt vomitarea,concomitant cu diaree profuza cu fecale galbui sau verzui,urat mirositoare..Purceii sunt abatuti,stau retrasi,slabesc,se deshidrateaza si mor in decurs de 2-6 zile in proportie de 90-100%.La purceii in varsta de peste 2 saptamani,ca si la animalele adulte boala evolueaza benign,cu hipertermie trecatoare ce dispare odata cu aparitia diareei.Vomitarea la purceii adulti este rara,aparand in prima zi de boala.Animalele sunt slabite din cauza diareei si a deshidratarii.La scroafe dupa parturitie se observa polidipsie,agalaxie si prelungirea cu 3-4 zile a scurgerilor vaginale.Nu se produc avorturi si nici fatari de purcei morti.