Pericole chimice din alimentele procesate - coloranții de sinteză azoici

Coloranţii alimentari

Colorant alimentar, sau aditiv de culoare, este orice colorant, pigment sau substanță care conferă culoarea atunci când este adăugată la alimente sau băuturi. Ei vin în multe forme compuse din lichide, pulberi, geluri şi paste. Colorantii alimentari sunt utilizati atât în producția de alimente comerciale cât și la gătit intern. Datorită siguranței sale și a disponibilitatii generale, colorantii alimentari sunt, de asemenea, utilizati într-o varietate de aplicații nealimentare, inclusiv produse cosmetice, produse farmaceutice, proiecte de artizanat acasă și a dispozitivelor medicale.

Rolul colorantilor alimentari

Oamenii asociaza anumite culori cu anumite arome, iar culoarea alimentelor poate influența aroma perceputa in orice, de la bomboane la vin.

Aditivii de culoare sunt utilizati în produsele alimentare pentru mai multe motive, printre care amintim:

Compenseaza pierderi de culoare din cauza expunerii la lumină, aer, temperaturi extreme, umiditate și condițiile de depozitare

Corecteaza variatiile naturale de culoare

Îmbunătățirea culorii naturale a produsului

Face alimentele mai apetisante si mai atractive

Permite consumatorilor să identifice produsele la vedere

Regulamentul actual

Deși culorile derivate natural nu sunt necesare pentru a fi certificate de către un număr de organisme de reglementare din întreaga lume( incluzand FDA), ei trebuie aprobati de fiecare tara pentru a putea fi folositi.

Colorantii alimentarii sunt testate pentru siguranta de diferite organizatii din întreaga lume și, uneori, mai multe organizatii au opinii diferite cu privire la siguranța colorantilor alimentari. In Statele Unite numerele colorantilor alimentari sunt date coloranților alimentari sintetici autorizate care nu există în natură, în timp ce în Uniunea Europeană, E-sunt utilizate pentru toți aditivii, atât naturali cat și sintetici, care sunt aprobati în industria alimentară. Colorantii alimentari sunt cunoscuti ca numere incepand cu E1, cum ar fi E100 (curcuma-sofran de india) sau E161b (luteina). Siguranța coloranților alimentari și a altor aditivi alimentari în UE este evaluată de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. Directiva Colorantilor 94/36 / CE, adoptată de Comisia Europeană în 1994, subliniază culorile naturale și artificiale permise , cu aplicațiile lor aprobate și limite în diferite produse alimentare. Acest lucru este obligatoriu pentru toate țările membre ale UE. Orice modificare trebuie să fie puse în aplicare în legislațiile lor naționale într-un interval de timp dat. În statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, aditivii alimentari sunt reglementaţi de către autoritățile naționale, care, de obicei, dar nu în toate cazurile, încearcă să se armonizeze cu legile adoptate de UE. Cele mai multe țări au propriile lor reglementări și lista coloranților alimentari care pot fi utilizate în diverse aplicații, inclusiv limitele maxime zilnice de admisie.