Râile la taurine

Introducere

Râile reprezintă un grup de boli parazitare determinate de acarieni, caracterizate clinic prin eruptii cutanate pruriginoase, iar morfologic prin dermatită traumatico-toxică. Parazitii (sarcoptii, psoroptii, chorioptii) invadează epidermul, având actiune mecanică iritativă si alergică. Organismul răspunde printr-un complex lezional dependent de specia gazdă si de parazit. În general apar proeminente la suprafata pielii (noduli scabiosi), constituite din hipercheratoză cu exfoliere mai mult sau mai putin pronuntată si exsudatie, la început seroasă apoi serogranulocitară, care favorizează pe de o parte balonizarea celulelor epidermice si veziculizarea, iar pe de altă parte pustulizarea si în continuare reactia dermică reparatoare si protectoare, bogată în limfocite, histiocite si elemente fibrilare a căror participare este în raport cu gravitatea si durata invaziei parazitare.

Importanta râilor este considerabilă, sub raport medical, economic si social. Netratate, aceste maladii pot avea o evolutie severă, chiar mortală. Economic, determină pierderi importante, iar importanta socială constă în faptul că unele forme de râie, sarcoptică se pot transmite la om.

Epidemiologie

Sursele de infectie sunt reprezentate de animalele infestate, cu manifestări clinice sau cu evolutii latente, care pot contamina congenerii, adăposturile (asternutul, peretii, grilaje etc), păsunea si vegetatia (arbusti, scaieti).

Răspândirea în mediul extern al acarienilor râiei este de aproximativ 15 zile, dar poate ajunge la 1-2 luni în cazul chorioptilor. Longevitatea este mai mare în cazul temperaturilor mai scăzute si umiditate crescută, uscăciunea si actiunea directă a radiatiilor solare determină moartea acestor acarieni.

Infestarea are loc prin contact direct, între un animal bolnav si unul sănătos, mai ales în timpul gratajului, sau indirect, prin materialul de pansaj, a păturilor si altor obiecte contaminate cu cruste si paraziti, sau prin intermediul animalelor nereceptive, în special animalele de serviciu (câini, măgari) sau rozătoare, care pot vehicula cruste si paraziti. Supravietuirea parazitilor în mediu nu înseamnă si conservarea puterii infestante, apreciindu-se că aceasta scade treptat, astfel că la 10-12 zile se apropie de zero, cu toate că supravietuirea se poate prelungi până la 28 zile, la temperaturi sub 10°C. În condiţii nefavorabile trec în diapauză reusind să menţină focarul de la un sezon la altul.

Râile sunt boli hibernale, evolutia lor la animalele de fermă începând din toamnă, ”explozia” clinică constatându-se în timpul iernii, când animalele sunt în stabulatie permanentă.

Modul de viată în colectivităti favorizează contaminarea.

Receptivitatea este influentată de o serie de factori: rasă, vârstă, alimentatie.

Râile sunt întâlnite la toate speciile de animale, care sunt parazitate în general de anumite varietăti ale genurilor de acarieni agenti cauzali.

Rasa poate influenta evolutia unor scabii: bovinele sunt parazitate frecvent de Chorioptes.

Vârsta: la prima infectie, simptomele sunt mai discrete, în general la animalele tinere boala este mai putin spectaculară, comparativ cu adultele, faptul putând fi explicat si prin prisma fenomenelor alergice instalate la infestaţiile anterioare si care sunt însotite de o sensibilitate a pielii si un prurit violent în infestatii secundare.

Alimentatia si conditiile de întretinere influentează evolutia scabiilor, ratiile echilibrate, însotite de o stare de întretinere corespunzătoare limitând extinderea leziunilor; la animalele mentinute în adăposturi aglomerate, cu umiditate si căldură simptomele bolilor sunt mai evidente.