Specificul alimentației cabalinelor

Introducere:

Exteriorizarea potentialului genetic al animalelor este determinata de o serie de factori externi (de mediu sau tehnologici) dintre care alimentatia are un rol principal.

Prin alimentatia rationala se asigura o hrana completa din punct de vedere al continutului in substante nutritive, in functie de particularitatile morfoproductive si starii fiziologice la un moment dat a animalelor. Intotdeauna o alimentatie rationala,bine echilibrata in substante nutritive asigura o stare buna de intretinere a animalelor si o productie ridicata. Alimentatia influenteaza direct, nu numai nivelul productiilor animale dar si desfasurarea normal a functiei de reproductie, procesele de crestere si dezvoltare, starea de sanatate a animalelor precum si eficienta economica.

“Mâncarea noastră ar trebui să fie medicina noastră și medicina noastră ar trebui să fie hrana noastră.„- Hipocrate

Capitolul I

1.Particularitati de digestie

Caii sunt animale nerumegatoare, erbivore, la care in intestinal gros (cecum si colon) fermentatiile bacteriene sunt foarte intense,ceea ce face posibila valorificarea nutreturilor fibroase.

Tractul digestiv se caracterizeaza printr-un stomac putin voluminos (15-18 l) si un intestin dezvoltat; intestinul subtire este lung (16-24 m), iar intestinul gros are un volum foarte mare (180-220 l) si indeplineste un rol similar rumenului de la poligastrice.

Cu toate ca are capacitate redusa, stomacul nu se umple niciodata; el se goleste pe masura consumului hranei; in momentul cand se termina consumul de hrana,stomacul se inchide complet, fapt ce face imposibil vomismentul, de unde frecventele tulburari digestive (colici) daca ingestia este rapida, daca nutreturile sunt prea reci etc.

Procesele de digestie in stomac sunt relativ reduse, fiindca la acest nivel raman mai mult timp numai ultimele cantitati consumate dintr-un tain si sufera procese mai intense de digestie; stomacul are un rol mai important in maruntirea hranei. Celuloza sufera un inceput de digestie in urma careia, in unele cazuri, rezulta cantitati imporante de gaze care pot provoca “meteorismul stomacului”.Un inceput de digestie sufera si proteinele, care apoi sunt hidrolizate in intesinul subtire. In stomac practic nu se digera mineralele, iar glucidele sunt foarte putin descompuse la acest nivel.

In intestinul subtire sub influenta enzimelor pancreatice si intestinale, procesele de digestie pentru zaharuri, amidon, grasimi si proteine sunt foarte intense; produsii finali sunt glucoza si acizii grasi cu lant lung (care sunt surse de energie) si respective aminoacizii; intensitatea digestiei la acest nivel al tubului digestiv este cu atat mai mare cu cat ratiile contin cantitati mai mari de concentrate (cereale, sroturi..). Nutrientii eliberati si absorbiti in intestinul subtire furnizeaza 30-60% din energia totala absorbita si 30-80% din azotul absorbit.

Substantele minerale sunt absorbite in intestinul subtire la diferite niveluri, in functie de element. Intestinul gros este populat cu o mare cantitate de microorganisme asemanatoare cu cele din rumen; partile de nutreturi nedigerate in stomac si intesinul subtire ajung in intestinul gros unde sufera o fermentatie microbiana care are ca rezultat productia de 〖CO〗_2, 〖CH〗_4 si acizi grasi volatili (AGV) ; prin 〖CH〗_4 se elimina pana la 3% din energia ingerata.

In functie de tipul regimului de furajare , prin AGV absorbiti in intestinul gros se asigura 30-60% din energia absorbita; valorile mai mari sunt specific ratiilor formate preponderent, din fanuri si celulozice. Propionatul este precursor pentru glucoza, acetatul si butiratul nu sunt glucogenetice.

Din activitatea bacteriilor in intestinul gros rezulta proteine si vitamine din complexul B, dar caii folosesc in mica masura aceste substante, fiindca absorbtia la acest nivel este redusa. Sursele de N neproteic sunt mai slab utilizate la cai decat la rumegatoare; in acelasi timp, caii sunt mai putin sensibili la intoxicatia cu ureee, fiind mai sensibili la intoxicatia cu ammoniac si saruri de amoniu.

Si la cai tipul nutretului/ratiei influenteaza fermentatiile microbiene; nutreturile bogate in amidon (grauntele de cereale) determina formarea unor cantitati mai mari de proponat si mai scazute in acetat si butirat.

Schimbari frecvente si brutale ale ratiilor au influenta negative asupra fermentatiilor microbiene, fiindca determina modificari ale populatiilor de microorganisme si schimbarea pH-ului intestinal.

- Pentru mentinerea unei activitati optime in intesinul gros se recomanda ca in hrana cailor sa se asigure minimum 1 kg fan/ 100kgGV, iar nutreturile concentrate sa se administreze dupa cele de volum(fibroase).