Stabilirea Eficientei Folosirii Nutreturilor intr-o Exploatatie Privata de Animale

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest referat descrie Stabilirea Eficientei Folosirii Nutreturilor intr-o Exploatatie Privata de Animale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ion Gheorghe

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Medicina Veterinara

Cuprins

Cuprins
Memoriu justificativ
Capitolul I -Stabilirea eficienţei utilizării nutreţurilor la taurine
1.Norme de hrană pentru toate categoriile de taurine
1.1. Norme de hrană pentru vaci în lactaţie
1.2. Norme de hrană pentru vaci gestante
1.3. Norme de hrană pentru tineretul taurin
1.3.1. Norme tineret taurin 0-6 luni
1.3.2. Norme tineret taurin 6-12 luni
1.3.3. Norme tineret taurin 12-18 luni
2. Tabel cu valorile nutritive ale nutreţurilor utilizate
3. Raţii de hrană pentru toate categoriile de taurine
3.1 Raţie de hrană pentru vacă de lapte de 570 kg, perioada de vară
3.2. Raţie de hrană pentru vacă de lapte de 570 kg,perioada de iarnă
3.3. Raţie de hrană pentru vacă gestantă în luna a 8-a de 570 kg pe perioada de vară
3.4. Raţie de hrană pentru vacă gestantă în luna a 8-a de 570 kg pe perioada de iarnă
3.5. Raţie de hrană pentru vacă gestantă în luna a 9-a de 570 kg pe perioada de vară
3.6. Raţie de hrană pentru vacă gestantă în luna a 9-a de 570 kg pe perioada de iarnă
3.7.Raţie de hrană pentru tineret taurin, 0 - 6 luni în perioada de vară
3.8.Raţie de hrană pentru tineret taurin, 0 - 6 luni în perioada de iarnă
3.9.Raţie de hrană pentru tineret taurin, 6 -12 luni în perioada de iarnă
3.10.Raţie de hrană pentru tineret taurin,6 -12 luni în perioada de vară
3.11.Raţie de hrană pentru tineret taurin,12-18 luni în perioada de vară
3.12.Raţie de hrană pentru tineret taurin 12-18 luni în perioada de iarnă
4.Mişcarea efectivelor
5.Stabilirea necesarului de furaje
5.1. Necesarul de nutreţuri
5.2. Planul de culturi
5.3. Planul de cumpărări
6.Eficienţa economică a utilizarii nutreţurilor la taurine
Capitolul II -Stabilirea eficienţei economice a utilizării nutreţurilor la puii Broiler
1.Norme de hrană
2.Tabel cu valorile nutritive ale nutreţurilor utilizate
3.Reţete de hrană
3.1.Reţetă de nutreţ combinat pentru pui în perioada de demaraj
3.2. Reţetă de nutreţ combinat pentru pui în perioada de creştere
3.3. Reţetă de nutreţ combinat pentru pui în perioada de finisare
4.Necesarul de hrană pentru pui
5.Eficienţa economică
Capitolul III- Concluzii şi recomandări
Capitolul IV- Bibliografie

Extras din document

Memoriu justificativ

Tema acestui proiect este înfiinţarea unei ferme pentru a evidenţia eficienţa creşterii vacilor de lapte şi a puilor, respectiv utilizarea nutreţurilor verzi şi uscate precum şi a nutreţurilor concentrate (combinate, făinuri) de către animale şi transformarea acestor produse de origine vegetală în produse de origine animală, în ceea ce priveşte raportul cheltuieli/masă depusă/produse obţinute.

Ferma are ca scop acordarea de consultanţă agricolă şi agro –zootehnică cu privire la extinderea creşterii animalelor.

Efectivul de taurine: 30 vaci de lapte cu greutate de 600 kg, o producţie zilnică de 18 l lapte cu 4% grăsime, vaci din rasa Bălţată cu negru românească.

Vaci gestante în număr mediu pe perioadă: 28.

S-a luat o prolificitate de 80%, fătările fiind grupate de două ori pe an . Iarna are 210 zile între lunile I-IV şi X-XII, iar vara cu 155 de zile între lunile VI-IX. Din produşii obţinuţi în urma fătărilor (sex ratio 1:1) vor fi în medie 7 masculi şi 7 femele. Se vor reţine în vederea înlocuirii efectivului de bază la tineret taurin femel. Masculii vor fi vânduţi la fătare cu preţul de 35 000 lei/kg.

Efectivul de păsări este alcătuit din 5000 de capete achiziţionaţi la 1,95 kg la un preţ de 5500.

Suprafaţa arabilă: 33 ha , suficient pentru a asigura o parte din necesarul de hrană pentru animale.

CAP.I Eficienţa utilizării nutreţurilor la taurine

1. Normele de hrana pentru taurine

1.1 Normele de hrană pentru vacile în lactaţie

Începutul lactaţiei

La începutul lactaţiei, în alimentaţia vacilor este necesar să se asigure cantitaţi mari de nutrienţi care pot fi utilizaţi pentru producţia de glucoză, nutrienţi necesari pentru sinteza lactozei.

Raţiile ce conţin cel puţin 1/3 siloz de porumb sunt foarte potrivite pentru vacile aflate în primele 100 zile de lactaţie, datorită efectului favorabil al amidonului asupra nivelului producţiei de lapte. Rata de degradare a amidonului joacă de asemenea un rol important, în general, amidonul din grăunţe, cum ar fi grâul sau orzul, este degradat mai repede decât cel din boabele de porumb.

Mai mult, după fătare nivelul concentratelor din raţie trebuie mărit în mod treptat; o perioadă de aproximativ 14 zile este recomandat pentru creşterea nivelului de concentrate la nivelul maxim.

Mijlocul şi sfârşitul lactaţiei

Pentru vacile aflate în perioada 100 zile de lactaţie, suplimentul de hrană trebuie ajustat în funcţie de necesarul în energie si proteină.

După 200 zile de lactaţie producţia de lapte scade, în timp ce ingesta de SU rămâne la un nivel relativ ridicat. Din aceasta cauză trebuie administrate raţii cu valoare energetică scazută, însă cu un conţinut ridicat de nutreţuri ce conţin fibră şi cu un conţinut scăzut de hidraţi de carbon uşor degradabili (amidon).

Nutreţurile înalt energetice trebuie administrate numai vacilor cu producţii mari de lapte, la începutul şi mijlocul lactaţiei pentru obţinerea unei producţii cât mai eficiente. Trebuie evitată sub orice formă supraîngrăşarea vacilor. De asemenea, trebuie reţinut faptul că la acest stadiu al lactaţiei este necesară atingerea nivelului optim al condiţiei corporale înainte de înţărcare.

Formularea unei reteţe furajere se referă la corelarea normelor de hrană pe categorii de producţie şi niveluri de producţie cu valoare nutritivă a furajelor, ţinând cont de restricţiile impuse de parametrii raţiei furajere.

În urma corecţiilor pentru variaţia greutăţii corporale, normele de hrană pentru vacile în lactaţie, cu greutate de 600 kg, 18 l lapte şi 4% grăsime, sunt:

SU UFL PDIN PDIE Ca P UIL

15,9 12,92 1259 1259 110 59 16,2

1.2Normele de hrană pentru vacile gestante

Alimentaţia vacilor în primele două treimi ale gestaţiei (până prin luna a 7-a), este aceaşi ca pentru vacile în lactaţie, pe când în ultima treime a gestaţiei, în lunile 8 si 9, alimentaţia şi normele sunt diferite, vaca intrând în repaos mamar (perioada în care glanda mamară trece printr-o serie de modificări endocrine,ce pregăteşte animalul pentru fătare şi lactogeneză).

În alimentaţia vacilor gestante se va ţine cont de faptul ca odată cu înaintarea gestaţiei, ingesta de substanţă uscată se reduce treptat, şi vor trebui administrate nutreţuri cu o palatabilitate mai ridicată, iar spre sfarşitul gestaţiei, în perioada premergătoare fătării, raţia se va mări treptat, astfel încât în primele două săptămâni după gestaţie să se pregătească pentru un nou ciclu de lactaţie.

La furajarea vacilor gestante se are în vedere :

-menţinerea unui regim de furajare care s-a folosit şi anterior , şi care se va folosi şi după fătare;

-în stabilirea nivelului aportului de energie se ţine cont de starea de întreţinere ;

-prin calitatea şi cantitatea nutreţurilor trebuie să se prevină tulburările digestive şi metabolice specifice gestaţiei avansate şi primei părţi de lactaţie ;

-în perioada de tranziţie de la gestaţie la lactaţie, imunitatea organismului animal este compromisă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Stabilirea Eficientei Folosirii Nutreturilor intr-o Exploatatie Privata de Animale.doc