Toxoplasmoza extraintestinală la pisică

Referat
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 8 în total
Cuvinte : 1515
Mărime: 11.54KB (arhivat)
Cost: 3 puncte
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara “Ion Ionescu de la Brad” – IASI

Extras din document

Toxoplasmoza – Sporozooza sistemica,produsa de protozoarul diheteroxen Toxoplasma gondii ,ce afecteaza mamiferele, pasarile si omul; boala, evoluand mai grav la tineret, prezinta tablou clinic polimorf, predominant cu manifestari nervoase, pulmonare, iar la female, morti-natalitate, avorturi si malformatii congenitale.

ETIOLOGIE :

Toxoplasma gondii, incadrat in fam. Sarcocystidae , subfamilia Toxoplasminae (Hiepe,1985), este un sporozoar dixen avand gazda definitiva pisica domestica si salbatica – eliminatoare de oochisturi, iar gazda intermediara, reprezentata de peste 300 de specii de animale (mamifere si pasari), inclusiv pisica, in corpul carora se realizeaza fazele schizogonice, ce se dezvolta extra si intracelular, in toate tesuturile, organele, in secretii si excretii.

-Oochistul, de tip Isospora,rotund sau oval, lipsit de micropil,cu dimensiuni de 10,3- 13,9/ 9,3- 10 micrometri,isi poate incepe sporularea in lumenul intestinal al pisicii), sporogonia (formarea sporochisturilor si a sporozoitilor) fiind realizata in mediul exterior in 3 – 21 zile, in functie de factorii ecologici (3 zile –la 20-280C si mediu umed, 5-7 zile la 150 C si 14- 21 zile la 110C)( Weiland si col.1970, Jones, 1974, Dubey si col., 1978); sporularea nu are loc la temperaturi mai mici de 40C sau mai mari de 370C .

-Tachizoitul (trofozoit,endozoit) , forma vegetativa, invaziva a parazitului, cu dimensiuni de 3,5 – 8/ 2-4 micrometri, poate avea forma ovoida, piriforma sau semilunara (semicerc), avand extremitatea anterioara efilata, iar cea posterioara rotunjita, globuloasa, la nivelul acesteia situandu-se nucleul, sferic. In preparate colorate Giemsa, citoplasma este colorata albastr-pal, iar nucleul rosu-purpuriu; se dezvolta obligatoriu intracelular (in celule fagocitare), insa multiplicarea sa rapida, prin diviziune binara (4-6h) formand deseori rozete, determina ruperea vacuolei parazitofore si distructia celulelor infectate, cu invadarea celulelor invecinate sau, in alte tesuturi sau organe. Dezvoltarea tachizoitilor in macrofagele tisulare, cu formarea unor vacuole parazitofore mari, determina pseudochisturile, al caror perete este subtire si se poate rupe, eliberand tachizoitii din interior.

-Chistul toxoplasmic, forma de latenta a parazitului, care se poate mentine in tesutul parazitat pentru toata durata vietii organismului gazda, cu dimensiuni de 10- 100- 300 μm, are o forma sferica in creier si conforma configuratiei fibrelor musculare in cord sau muschi sceletici; peretele este format dintr-o membrana dubla , argirofira, iar in interior contine bradizoitii, in numar foarte mare- pana la cateva mii (chiar 10.000) in chisturile mai vechi.

Chistul toxoplasmic este localizat, cel mai frecvent, in : sistemul nervos central, ochi, muschii scheletici, muschi netezi si cord. In S.N.C.,chistul se formeaza cu predilectie in tesutul cerebral, predominant in neuroni, majoritatea chisturilor din creier fiind localizati extracelular.

CICLUL BIOLOGIC comporta realizarea celor 3 faze: gametogonica – in gazda definitive, sporogonica – in mediul exterior si schizogonica – in gazda intermediara. Ciclul vital complet (cu dezvoltarea elementelor atat a fazei sexuate – gametogonice, cat si asexuate – schizogonice) se poate desfasura numai la membrii familiei Fellidae, pisica fiind atat gazda definitive cat si intermediara.

Gazda definitive si obligatorie a Toxoplasmei gondii, pisica, se poate infecta cu oricare din cele 3 forme de existenta a parazitului: chisturi tisulare, oochisturi infectante si tachizoiti. In celulele epiteliale intestinale (jejun, ileon si colon) se realizeaza dezvoltarea schizogonica ( apreciindu-se ca au loc 5 stadii de dezvoltare schizogonica), apoi incepe stadiul sexuat, gametogonic cu formarea micro si macro-gametilor si in final a zigotului. Acesta isi sintetizeaza un perete protector dublu, rezultand astfel oochistul, care este eliminate in mediul extern, odta cu materiile fecale. Eliminarea oochisturilor incepe dupa 6- 14 zile de la contaminare(Suteu si Cozma 1998) sau dupa 20- 24 zile (Zanc,2001), coproeliminarea durand 7- 21 de zile; o pisica elimina zilnic peste zece milioane de oochisturi (Fayer si Frankel,1979).

Oochistul ingerat de o gazda intemediara (mamifer, pasare sau chiar unele reptile), elibereaza- sub actiunea sucurilor si enzimelor digestive- sporozoitii, ce infecteaza celulele epiteliale intestinale, devenind tachizoiti. S-a demonstrat ca formarea vacuolei parazitofore, in care se multiplica tachizoitii, are loc foarte rapid (in 15 secunde de la patrunderea in celula), ca si multiplicarea trofozoitilor.(Fortier si Dubremetz,1993). Consecutiv acestei multiplicari, vacuola parazitofora este distrusa, iar tachizoitii eliberati, care sunt mobile, se raspandesc, pe cale hematogena sau limfatica, in diferite tesuturi sau organe, afinitatea deosebita manifestand-o prin neuroni, celule microgliale, celulele retinei si ale coroidei, celulele sist.reticulo-endotelial .

Faza de multiplicare si raspandire hematogena induce, dupa cateva zile (circa 8 zile de la momentul infectant) un raspuns immunologic adecvat, care va duce la distrugerea toxoplasmelor circulante si va determina inchistarea toxoplasmelor circulante, cu formarea astfel, a chisturilor tisulare.

Preview document

Toxoplasmoza extraintestinală la pisică - Pagina 1
Toxoplasmoza extraintestinală la pisică - Pagina 2
Toxoplasmoza extraintestinală la pisică - Pagina 3
Toxoplasmoza extraintestinală la pisică - Pagina 4
Toxoplasmoza extraintestinală la pisică - Pagina 5
Toxoplasmoza extraintestinală la pisică - Pagina 6
Toxoplasmoza extraintestinală la pisică - Pagina 7
Toxoplasmoza extraintestinală la pisică - Pagina 8

Conținut arhivă zip

  • Toxoplasmoza Extraintestinala la Pisica.doc

Alții au mai descărcat și

Jigodia - Boală infecțioasă

Medicina veterinară este știința care se ocupă cu cercetarea și vindecarea bolilor animalelor, cu protecția și îngrijirea corespunzătoare a lor, de...

Boli Dermatologice la Animale de Companie

Astenia cutanata Cutaneous asthenia (dermatosparaxis, Ehlers-Danlos syndrome) is a group of syndromes characterized by defects in collagen...

Tumorile glandei mamare la câini

Tumorile glandei mamare la cîini - locul 2 după tumorile cutanate la specia canină; - la mascul → incidentă redusă → 1%; - locul 1 la femele; -...

Boli virale, rickettsiale și protozoarice ale pielii

PAPILOMATOZA Etiologie Este o boală infecțioasă, sporadico-enzootică, cu evoluție cronică, de tip oncogen, manifestate anatomoclinic prin...

Bursita infecțioasă aviară

1. Introducere Denumită și „boala de Gumboro‟, bursita infecțioasa aviară este o viroză a puilor de găină, caracterizată prin distrugerea...

Toxoplasmoză

Toxoplasmoza este o boala parazitara produsa de parazitul toxoplasma gondii,un parazit de dimensiuni microscopice.pisica este singura gazda...

Manifestările clinice și anatomo-patologice ale zoonozelor la animale și om - Tuberculoză

I.Generalitati Tuberculoza este o boala infectocontagioasa intalnita la om si la numeroase specii de animale (mamifere si pasari) domestice si...

Anemia la purcei

Medicina veterinară este știința care se ocupă cu cercetarea și vindecarea bolilor animalelor, cu protecția și îngrijirea corespunzătoare a lor, de...

Ai nevoie de altceva?