Activitățile zilnice la persoanele cu handicap

Activităţile Vieţii Zilnice

ADL = Activities of Daily Living, reprezintă totalitatea acţiunilor unui individ care-l fac independent datorită propriei lui capacităţi de a-şi putea realiza toate nevoile personale, ca şi pe cele legate de viaţa comunitară. De la posibilităţile unui individ de a se spăla şi îmbrăca singur, până la posibilităţile de a se deplasa în casă şi în afara ei, de a comunica cu alte persoane şi de a-şi procura obiectele necesare, există o multitudine de acte şi activităţi proprii vieţii cotidiene oricărui individ. Toate acestea fac parte din ADL.

Terapiei ocupaţionale îi revine meritul de a fi înţeles încă de la început importanţa acestui sector din viaţa oamenilor şi l-a introdus ca arie de performanţă alături de activităţile de muncă şi cele de agrement.

Există aşadar:

ADL-uri = abilităţile de bază legate de activităţile obişnuite zilnice ale omului:

- De autoîngrijire: îmbrăcat, spălat, mâncat, îngrijire personală, etc.;

- De mobilitate: mers, mişcare în pat, transfer în scaun, în pat, etc.;

- De comunicare: vorbit la telefon, citit, scris, gestualitate specifică, etc.;

- De manipulare: clanţă, sertare, ferestre, robineţi, întrerupătoare, chei, etc.;

I-ADL (Intrumental Activites of Daily Living), reprezintă o categorie aparte din ADL, introdusă de curând, mai elaborată căci necesită o participare mai mare a proceselor cognitive, referindu-se la abilităţile tehnice, abilităţi sociale, abilităţi complexe de mediu sau ale vieţii comunitare, îngrijirea proprie sănătăţii, etc.:

- Din domeniul gospodăresc: realizarea cumpărăturilor, îngrijirea copiilor, reciclarea lucrurilor, planificarea activităţilor casnice, etc.;

- Din domeniul vieţii comunitare: manipularea banilor, cărţi de credit, cecuri, utilizarea transporturilor în comun, condus maşină, participarea la acţiuni recreative, etc.;

- Din domeniul îngrijirii sănătăţii: manevrarea medicamentelor, cunoaşterea factorilor de risc, înscrierea la consultaţii medicale, etc.;

- Din domeniul securităţii casei şi celei personale: noţiuni de protecţie contra focului, identificarea situaţiilor periculoase, capacitatea de sesizare şi anunţare a unor incidente periculoase, etc.;

- Din domeniul manipulării aparaturii moderne: aspirator, cuptoare, frigider, microunde, etc..

Capacitatea de performare a tuturor acestor activităţi şi a multor altora similare caracterizează individul complet independent. Restrângerea independenţei se instalează odată cu restrângerea ADL-urilor.

Terapia ocupaţională a dat ADL-urilor un dublu rol:

1. Mijloc de evaluare;

2. Mijloc terapeutic.

1. Ca mijloc de evaluare, ADL realizează cea mai importanta informare şi anume: “ce este şi ce nu este capabil pacientul să facă din actele obişnuite ale vieţii”.

Este mult mai important să ştim dacă un pacient poate duce lingura la gură decât dacă flexia cotului este de 40° sau 70°. Este mai important să ştim dacă se poate urca şi coborâ singur din pat dacât toată suita de evaluări neuromioartrokinetice care încearcă să arate acelaşi lucru.

Testând nu amplitudinea articulară, nu forţa musculară, nu tonusul muscular şi nici controlul motor, ci activităţi: poate mânca, poate să-şi pună haina, poate deschide un sertar, poate da drumul la robinetul pentru apă, se poate pieptăna, etc., vom obţine un tablou mult mai elocvent asupra capacităţii funcţionale, asupra gradului de independenţă şi în consecinţă asupra nevoilor de recuperare imediată.