Anestezie generală - tipuri de anestezie

DUREREA

Durerea = fenomen perceptiv complex, polimorf şi multidimensional care asociază manifestări

senzitive cu reacţii somatice, vegetative şi psihoafective de suferinţă.

Senzaţia = decodarea şi conştientizarea unei anumite informaţii ajunsă la centrii nervoşi su-

periori pe o cale senzitivo – senzorială .

Percepţia = prelucrarea informaţiei senzoriale conştientizate, care face obiectul atenţiei, inter-

pretării şi memorizării.

Ca simptom, durerea are rol de sistem de alarmă al organismului, care îi permite

acestuia să ia măsuri adecvate pentru protecţie şi îndepărtarea stimulului algogen. Dacă însă

durerea depăşeşte un anumit prag de intensitate sau se cronicizează , ea reprezintă un im-

portant factor de solicitare neuro – endocrino – metabolică, cu multiple efecte negative. De aceea, suprimarea durerii a reprezentat unul din cele mai vechi deziderate ale omenirii.

În concepţia modernă, anestezia reprezintă totalitatea tehnicilor care asigură insensibi-

litate la durerea chirurgicală, obstetricală, din timpul manevrelor diagnostice şi terapeutice,

precum şi tratarea pacienţilor afectaţi de durere.

- Anestezia = fără ( an ) senzaţii ( estezia ) .

Din acest punct de vedere, nu toate tehnicile de asigurare a insensibilităţii la durere

( analgezie ) ar putea fi incluse în termenul de anestezie. Acest termen s-ar putea aplica teh-

nicilor de anestezie generală şi mai puţin celorlalte tehnici anestezice.

Se consideră actual că orice tehnică anestezică trebuie să asigure 4 deziderate princi-

pale :

- Analgezia - dezideratul principal al oricărei tehnici anestezice.

- asigură confortul bolnavului.

- îndepărtează durerea, care este principalul factor de activare al reacţiei neuro -

vegetative – endocrine .

- Hipnoza, sedarea, amnezia - îndepărtează unii factori stressanţi.

- asigură comfortul bolnavului care nu mai “trăieşte” actul chirurgical.

- Relaxarea musculară - asigură comfortul chirurgului, care poate opera optim, în con-

diţii de imobilitate a bolnavului.

- Protecţia anti-stress - orice agresiune asupra integrităţii organismului activează sistemul

neuro –endocrin cu apariţia unor reacţii, fenomene menite să în-

depărteze factorul agresor şi să restaureze homeostazia organis-

mului. Factorii care pot declanşa reacţia organismului sunt multi-

plii: durerea, sepsis-ul, alterarea gazelor sanguine, ph-ul, reduce-

rea substratului nutritiv circulant, modificări ale VSCE, modifi-

cări de temperatură, anxietatea.

1.astfel protecţia anti-stress presupune nu numai realizarea algeziei, ci şi combaterea fricii şi anxietăţii, precum şi menţinerea funcţiilor normale ale diverselor aparate şi sisteme, prin terapie intensivă corespunzătoare perioperatorie.

CONSULTUL PREANESTEZIC

1) Evaluează probleme medicale şi chirurgicale şi stabileşte dacă pacientul poate

suporta intervenţia chirurgicală ( riscul anestezic ).

2) Stabilirea unui contact cu pacientul.

3) Evaluarea necesităţilor psihologice ale pacientului şi furnizarea unui suport far-

macologic şi moral adecvat.

4) Informarea pacientului asupra tehnicii anestezice ( infomaţii minime, clare ).

Unul din scopurile majore ale vizitei preoperatorii este evaluarea şi, pe cât posibil,

reducerea riscului anestezic.

- Factori dependenţi de pacient care influenţează riscul anestezic :

1. boala care necesită intervenţia chirurgicală.

2. alte boli asociate ( cardio-vasculare, pulmonare, hepatice, renale ).

3. status nutriţional.

4. vârsta.

- Factori de risc chirurgical :

1.tipul şi durata intervenţiei chirurgicale şi a anesteziei.

2. experienţa echipei chirurgicale.

3. disponibilitatea monitorizării.

4. dotarea spitalului.

Evaluarea riscului anestezic se referă la identificarea afecţiunilor sau condiţiilor care

pot creşte morbiditatea şi mortalitatea peroperatorie.

Informaţii necesare

1. intervenţia chirurgicală propusă : ce şi de ce ?

2. anamneza chirurgicală şi anestezică :

- intervenţii chirurgicale anterioare.

- antecedente anestezice şi tipuri de anestezie.

- complicaţii chirurgicale / anestezice.

3. anamneză medicală :

- pulmonar : BPOC, AB, TBC.

- cardio-vascular: ICC, CICD/CICND, boli valvulare, HTA, afecţiuni vasculare

periferice, aritmii .

- hepatic: hepatită, ciroză.

- renal: IRC, IRA, SN.

- SNC: tumori, traumatisme, convulsii,AVC.

- endocrinologie: tiroida,SR, HF.

- metabolism: obezitate,DZ, defecte genetice .

4. medicaţie:ce, cât, când, de când ? – unele medicamente se întrerup, altele nu (steroizi,

insulină, anti-HTA, beta-blocantele, anticonvulsivante) .

5. data ultimei menstruaţii ( sarcină? )

6. alergii: la ce şi cum se manifestă.

7. fumat, alcool, abuz de droguri.

8. examen fizic pe aparate

9. date de laborator (EKG > 35 ani, Rx thoracic la pacienţii cu boli cardiace şi pulmonare).

În urma obţinerii acestor informaţii, se încadrează pacientul în una din grupele de mai jos:

1. pacient normal, sănătos.

2. pacient cu boli sistemice uşoare.

3. pacient cu boli sistemice severe care limitează activitatea dar nu sunt invalidante.

4. pacient cu boli severe invalidante.

5. pacient muribund, la care nu se aşteaptă supravieţuirea > 24h, cu sau fără intervenţie

chirurgicală.

În final, se alege tehnica anestezică (generală sau regională ).