Arsuri

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Progresele inregistrate in cunoasterea fiziopatolgiei si terapeutica arsurilor au influentat hotarator asupra prognosticuli vital si morfofunctional al arsurilor. Ameliorari importante au fost inregistrate in cazul arsurilor extinse ,desi la ora actuala mortalitatea prin acest tip de leziune depaseste 75 % din cazuri.

Exista astazi tendinte care, desi insufficient de materializate in practica clinica , permit totusi formulari mai optimiste in legatura cu viitorul arsurilor :perfectionarea mijloacelor de diagnostic obiectiv al profunzimii leziunilor ,standardizarea mijloacelor de reanimare si control al eficientei procedurilor terapeutice aplicate in diferite etape ale bolii , utilizarea sistemelor de monitorizare ale principalelor functiuni respiratorii cardiocirculatorii, codificarea principiilor tactice si tehnice ale chirurgiei leziunilor profunde,folosirea sistematica a homografelor si in parte a heterografelor pentru solutionarea defectelor tegumentare intinse .

Deocamdata, insa , chiar in tari avansate din punct de vedere economic si social arsurile continua sa faca annual un numar impresionant de victime .

Arsura este o boala chirurgicala a intregului organism, determinata direct de ampluarea si modul evolutiei leziuii locale.

Agentul etiologic al arsurii este caldura. Caldura devine lezanta pentruelulele vii

cand depasesc 45º C.Cauze ale arsurii pot fi : caldura excesiva ,corpuri calde

(flacara,lichide,gaze solide) curentul electric ,undele luminoase vizibile ,undele

rosii si infrarosii.

In functie de agentul causal arsurile se clasifica in :

-arsuri prin flacara

-arsuri prin lichide fierbiti

-arsuri prin gaze fierbinti

-arsuri prin explozie

-arsuri prin solide fierbinti

Leziunea locala cuprinde doi parametrii , si anume , arsuri care se exprima in untitati proncentuale in raport cu suprafata corpului si se determina prin ,,regula 9 si profunzimea arsurii care se exprima in

,,grade de arsura .

Gradul I este cea mai superficiala , sunt interesate celule superficiale ale epidermului .

Gradul II prezinta flictene cu continut serocitrin.

Gradul III intereseaza tot epdermul si o parte din derm si perzinta flictene cu continut sanguinolent(rosiatic).

Gradul IV intereseaza epidermal si intreg demul si prezinta escare.

Prognosticul de gravitate al unei arsuri aste dat de suprafata arsa. Prognosticul functional este dated profunzimea leziunilor .Din punct de vedere fiziopatologic in arsura apare pierderea plasmatica (proteica si volemica) si electrolitica care genereaza aparitia socului hipovolemic si traumatic . Apar tulburari in sfera respiratorie , deigestiva (ileusul,sindromul ocluziv, hemoragie digestive , ulceratia gastro-duodenala);renala,suferinta corpului si a aparatului imunitar .

Manifestarile clinice sunt in functie de profunzime :apare durerea

,roseata,edematierea regiuni(gr.I), usturimi ,prurit,flictene cu continut rosiatic(gr.III),sau galbui(gr.II) si escare(gr.IV);si in functie de intindere:plaga necrotica si plaga glanuara.

Examenele paraclinice arata:

-hemoconcentratie(hematocritcrescut)

-hiponatremie

-hiperpotasemie

-anemii

-acidoza permanenta

-glicemia moderat crescuta in faza I

Evolutia arsurilor este insotita de numeroase complicatii cum ar fii: rinichiul de soc , hemoragii digestive , tromboza , embolii , septicimie , edem pulmonar acut. Apar de asemenea complicatii urinare , hepatice , neuropsihice .

Tratamentul este de urgenta si se adreseaza serviciului de terapie intensive .Se acorda primul ajutor accidentatului dupa care se transporta la unitatea sanitara cea mai apropiata . Se executa tualeta primara , incizia , excuzia . Apoi se efectueaza traheostomia , cateterismul vezical , cateterizarea venoasa , se administreaza sange integral , se instituie oxigenoteaoia.

Se administreaza solutii volemice , solutii pentru restabilirea echilibrului acidobazic;solutii pentru reechilibrare nutritive si energetica ; antibiotice si chimioterapice.

Se efectueaza tratamentul local(deschis sau inchis)si tratament chirurgical.