Boala Parkinson

Boala Parkinson este o afectiune neurologica frecventa, despre care se estimeaza ca ar afecta peste 4 milioane de persoane din intreaga lume. In pofida eforturilor stiintifice si medicale care se depun, nu s-a gasit inca un leac care sa ii vindece pe pacientii de Parkinson, dar noile scheme de tratament le imbunatatesc semnificativ calitatea vietii.

Astazi conceptia patogenica arata o degenerscenta a sistemelor dopaminergice centrale dar si a altor cai monaminergice ( noradrenalina , serotonina ) colinegic si peptidergic ;se descriu ,de asemenea si altineurotransmitatori alterati in aceasta boala cum ar fi :GABA,substanta P si metenkefalina.

Contrar unei pareri larg raspandite, boala Parkinson nu ii afecteaza numai pe varstnici. Desi varsta medie la care este stabilit diagnosticul este de 60 de ani, una din 20 de persoane incep sa aiba simptome parkinsoniene inca dinainte de a implini 40 de ani. Pacientii diagnosticati la varste tinere, intre 21 si 40 de ani, sufera de asa-numita boala Parkinson cu debut precoce.

Aceasta conditie este denumita dupa fiziologul ce a descris-o ca “paralizie scuturatoare” (“shaking palsy”) in 1817.

Cauze

Principala cauza este inca necunoscuta si ar putea fi mai mult decat un agent cauzator. Parkinson este cauzata de distrugerea sau degenerescenta neuronilor care produc dopamina (cantitatea eliberata fiind proportionala cu numarul de celule supravietuitoare), substanta neurotransmitatoare, responsabila cu capacitatea organismului de a-si controla miscarile normal. Principala arie afectata este situata profund, in substanta cerebrala, fiind numita si “substantia nigra” (substanta neagra).

Simptome

Simptomele bolii apar cand nivelul de dopamina din creier scade cu circa 20% fata de valorile normale. Nu toti pacientii au aceleasi simptome in acelasi stadiu al bolii. Boala se manifesta foarte diferit de la un individ la altul; uneori, trec ani buni pana sa se observe o limitare semnificativa a activitatilor zilnice.

Simptomele devin din ce in ce mai evidente pe masura ce boala evolueaza. Un semn precoce care poate indica (fara a fi obligatoriu) boala Parkinson este tremorul invizibil al mainilor – un tremor interior, fara vreo manifestare vizibila. Multi pacienti care sufera de Parkinson se simt bine ani intregi pana ca simptomele sa devina suparatoare. In faza precoce a bolii, simptomele se manifesta numai pe o jumatate a corpului, extinzandu-se apoi si la cealalta jumatate.

Stresul emotional si solicitarea fizica fac ca tremorul sa fie mult mai evident. Somnul, relaxarea completa sau intentia de a face o miscare sau chiar miscarea in sine reduc sau chiar opresc tremorul.

Desi tremorul este unul dintre cele mai comune semne din boala Parkinson, aproape jumatate din cei care au un tremor nu au Parkinson. In contrast cu tremorul din boala Parkinson, tremorul de alte cauze se amelioreaza in repaus, nu se imbunatateste o data cu miscarea membrului respectiv si se inrautateste atunci cand persoana incearca sa indeplineasca o anumita sarcina.

Cauza cea mai frecventa a tremorului ne-Parkinsonian este tremorul esential, o stare tratabila, de cele mai multe ori prost diagnosticata ca boala Parkinson.

Printre simptomele tipice ale bolii se numara:

- tremor al mainilor, bratelor, picioarelor, barbiei si fetei; aceste tremuraturi se manifesta cand membrul afectat este in repaus, poate afecta unul sau mai multe

membre si e mai putin vizibil in timpul somnului si al exercitiilor fizice;

- rigiditate musculara si micrografie (scrisul de mana devine mic si inghesuit, ilizibil);

- lentoare si dificultate in miscari – numite si bradkinezie sau akinezie; pe masura ce boala evolueaza, coordonarea muschilor este din ce in ce mai dificila;

- instabilitate posturala - tulburari de echilibru si coordonare datorate faptului ca se altereaza sau dispar reflexele care ajusteaza pozitia diferitelor segmente ale

corpului pentru a mentine echilibrul; aceste tulburari apar, de regula, in stadiile avansate ale bolii si sunt extrem de periculoase, facand necesara sprijinirea si deplasarea pacientilor cu ajutorul carjelor sau cadrelor de sustinere.

Mai exista insa si simptome fara legatura cu miscarea:

tulburari de somn (insomnie sau somnolenta diurna);

depresie – datorata modificarilor chimice survenite la nivelul creierului;

dificultati de vorbire: reducerea volumului vocii, dificultati la articularea cuvintelor, raguseala, variatii ale tonalitatii - manifestari determinate de rigiditatea muschilor faciali, disparitia controlului asupra miscarilor si alterarea controlului respiratiei;

senzatie de “nod in gat” si dificultati la inghitire

blocajul motor – dificultati in initierea si executarea unor miscari simple, cum ar fi pasirea peste prag, caz in care i se va muta cu blandete piciorul sau I se va arata obstacolul cu o lanterna sau un dispozitiv cu laser;

pozitie garbovita, cu capul aplecat si umerii cazuti. Multe dintre aceste manifestari sunt ameliorate prin medicatie.

Tratament

Intrucat simptomele bolii Parkinson se datoreaza unui deficit de dopamina la nivel cerebral, cele mai multe medicamente au fost denumite “dopaminergice”, fiind concepute sa substituie deficitul de dopamina, sa copieze sau sa “mimeze” actiunea acesteia sau sa stopeze metabolizarea acesteia.

Din schemele de tratament posibile pentru aceasta boala, o componenta esentiala este levodopa (L-dopa), care, dupa ce ajunge in creier, este transformata in dopamina. In organism, levodopa este metabolizata de enzime, proces care determina reducerea cantitatii de medicament care ajunge acolo unde este necesara, adica in creier. De aceea, o inhibitie a acestor enzime stopeaza metabolizarea levodopei si astfel este disponibila in mai mare masura la nivel cerebral, imbunatatind implicit controlul simptomelor.

Tratamentul pe termen lung

Tratamentul cu levodopa este foarte eficient, mai ales daca este administrat de la bun inceput. Initial, controlul simptomelor este constant si sustinut pe toata durata zilei. Dupa mai multi ani, la unii pacienti apar fluctuatii ale modului in care medicatia proprie controleaza simptomele – de obicei, sunt fluctuatii motorii, dar se observa si grimase involuntare, miscari anormale asemanatoare cu cele