Boala si Bolnavul Psihic

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Boala si Bolnavul Psihic.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Medicina

Extras din document

Apărută mai târziu în ansamblul specialităţilor mediacle, psihiatria şi-a delimitat cu oarecare dificultate domeniul de acţiune, râmând încă pentru publicul larg acoperită de nebulozitate şi aparent mister. Psihiatria şi-a delimitat câmpul de acţiune ca fiind cel al pshismului, adică cel al trăirilor interioare şi al rezultateor lor în acţiune imediată al activităţilor intelecltuale şi sufletesti. Este diferită de neurologie care studaiză şi tratează bolile legate de substartul anatomic al activităţilor nervoase.

Tulburările grave se observă atunci când este o sădere a principalelor funcţii psihice:atenţia, memoria, capacitatea de a judecaşi crea , scăderea randamentului şi calităţii activităţii. Alte tulburări ar fi cele legate de starea afectivă dispoziţia: tristeţea prelungită, gândurile cu caracter sumbru permament , lipsa de elan dar şi veselia exagerată, nomotivată sunt situaţii în crae ajutorul psihiatrului se impune.

Stările de obiseală exagerate deseoir însoţite de tulburări importante ale somnului şi capacităţii de muncă vor face de asemenea obiectul conultului pishatric.

Anxietatea este o stare afectivă dominată de nelinişte de teamnă, fără un obiect precis. Este teamna de ceva imprecizabil resimţită global în unitatea somatopsihică, fără să poată fi însă localizată , deci precizată.

Tratată ca o temă permannentă imprecisă şi vagă anxietatea pare să fie o aproximare nefavorabilă a viitprului o lipsă de încredere faţă de posibilităţile proprii de a răspunde faţă de problemele pe care le ridică existenţa.

În forma ei mai benigmă anxietatea se manifestă ca o simplă nelinşte iar în forma maximă apare sun forma crizelor de anxietate sau atacului de panică.manifestările anxietăţii sunt: tensiunea emoţională, teama, timiditatea, frica de întuneric, subestimarea de sine şi nelinistea inexplicabilă. Există unele simptone somatice care pot fi de asemenea manifestări ale anxietăţii: palpitaţii tahicardie, ameţeli, slăbiciune, pierderea cunoştinţei, vasodilataţie cutanată, cefalelepulsatilă, migrene, greaţă, vărsături.

Astenia este unul dintre cele mai frecevente motive pentru care se solicităo consultaţie medicală.

Astenos însemnă în limba gracă , lipsa de putere oboseală dar astenia nu se indetifică cu oboseala apărută după un efort fizic sau intelectual îndelungat sau după o perioadă de încorare psihilogică prelungită care de obicei după o perioadă de somn şi odihnă revine la strea de confort fizic şi intelectual anterioară.

Astenia apare ca o diminuare a resurselor energitce care apar să nu se mai refacă şi care nu mai poate fi explicată prin intensitatea unui efort intelectual sau fizic. Poate fi descrisă în mod diferit, ca lipsă de putere de forţă de formă imposibilitataea de a mia face sarcinilor lipsă de elan de chef. Cele mai eforturi epuisează resursele fizice iar starea sufletescaă care ă însoteşte este modificată în sensul iritabilităţii indispoziţiei nesinguranţei. Performannţele sunt din ce în ce mai reduse activitatea fizică şi psihică pare o povară. Aspectul general al suferindului de astenie sugerează prin întreaga fiinţă epuizarea; paliditatea lentoare în mişcări vorbire lentă şi monotonă, lipsă de vivacitate şi de energie

Agitaţia

Este definită în psihiatrie ca acte motorii, fără finalitate exprimând de regulă o stare afectivă sau o trăire delirantă. Stările de agitaţie sunt deosebit de impresionate şi traumatizante pentru anturaj, care adesea asistă nepuncticos, primejdioase pentru persoană agitată.

Agitaţia isteică sau criza de nervi se caracterizează prin faptul că apare într-o situaţie conflictuală are un cater teatral de spectacol este însoţită de leşinuri paralizii sufăcări ale subiectului agitat.

Cefaleea

Este un simpton foarte banal care poate să apară în numeroase tulburări din ele mai diferite şi cre poate să îmbrace o mare diversitate de manifestări mai ales în ceea ce priveste durata intesnsitatea şi localizarea. Poate să apară ca o simplăapăsare în zona frunţii senzaţia de apăsare pe cap sau ca dureri pe o jumătate de cap, durere cu caracetr pulsatil dureri mlocalizate în zona occipitală sau temporală. Poate să dureze de la câteva minute la câteva zile.

Confuzia

În limba latină termenul confusus era folosit cu înţelesul de nedesluşit, imprecis, nelămurit. Confuzia are un pshiatrie sensul de scădere a vigilităţii a stării de trezie, cu perturbarea gravă a capacităţii de memorare şi orientare. De asemenea sunt încetinite percepţile, ca şi capacitatea de judecată şi sinteză la care se poate adăuga prezente halucinaţiilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Boala si Bolnavul Psihic.doc