Cancerul Gastric

Cancerul gastric

Date statistice

Secolul XX s-a caracterizat prin incidenta înalta a cancerului în general si cu tendinta de crestere permanenta. Dupa prognosticul americanilor , toti cei nascuti dupa anul 1980, fiecare al 3-lea se va îmbolnavi de cancer.

La rînd cu incidenta în cestere a cancerului, în sturcutura morbiditatii oncologice se constata modificari permanente în rangul ocupat de localizarea cancerului. Nici o localizare a cancerului nu-si mentine locul. Dupa o perioada îsi atinge apogeul pe care îl mentine cîti va ani apoi incidenta începe sa scada. Probabil alte localizari îsi accelereaza fregventa, fapt care asigura cresterea incidentei cancerului în general. Cauzele care deterimina aceasta situatie sunt diferite. În primul rînd datorita progresului tehnic, se schimba caracterul agentilor cancerigeni. Se schimba loclizarea organului asupra caruia actioneaza agentii cancerigeni. Important ramîne si modul de viata apopulatiei cu modificari specifice nivelului contemporan de tehnica si cultura, în primul rînd aceasta se refera la alimentatie.

Una din varietatile maladiilor canceroase, ce prezinta un interes deosebit în practica chirurgicala este Cancerul gastric – care este o neoplazie relativ fregventa în toate tarile lumii. La noi în Republica, în structura morbiditatii oncologice, cancerul gastric cedeaza numai cancerului pulmonar, localizînde-se pe locul II si este cea mai fregvent întîlnita în oncologia aparatului digestiv. La fel ca si în unele tari Europene si SUA, în Republica Moldova se înregistreaza o tendinta de diminuare a incidentei cancerul gastric. În ultimii 10 ani incidenta a scazut de la 16% în 1989, la 10,7% la 100000 populatie în 1999.

La barbati cancerul gastric ocupa locul II dupa cancerul pulmonar. La fememi locul III dupa cancerul mamar si a organelor genitale, afectîn-d populatia de vîrsta mijlocie si înaintata.

Cancerul gastric poate fi caracterizat prin unele particularitati care nu favorizeaza depistarea precoce a maladiei ce ar putea împiedica problema tratamentului radical.

În primul rînd cancerul gastric nu are tablou clinic specific, evaluînd timp îndelungat fara manifestari clinice, sau decurg sub masca altor patologii. Nu exista metode de examinare în masa a populatiei. Ca si 10-20 ani în urma, în stadiile I si II se depisteaza pîna la 13% cazuri din bolnavii luati la evidenta anuala.

În decursul unui an, de la cancerul gastric decedeaza circa 50-55% bolnavi. Localizarea anatomica a stomacului în vecinatate cu ficatul, pancreasul, splina, vasele magistrale, cauzeaza afectarea timpurie a acestor organe. În asemenea conditii metodele de tratament sunt limitate, putin eficiente sau lipsite de efect.

Etiopatogeneza

Observatiile clinice si experimentale demonstreaza ca aparitia CG este rezultatul actiunii diferitor agenti cancerogeni: chimici, biologici si fizici.

Raspîndirea neuniforma a CG în diferite tari se explica, probabil, prin actiunea cancerogena a legumelor si fructelor, care depind de caracterul solului, acesta continînd diferite concentratii de cupru, mangan, magneziu, pesticide, ierbicide etc.

Factorii principali cu posibilitati de actiune cancerogena sunt:

a) alimentatia bogata în hidrati de carbon (consumatorii de cereale – japonezii si de cartofi – polonezii);

b) modalitatea de pregatire si conservare a produselor alimentare (afumarea si sararea carnii, pestelui în grasimi încinse, la temperaturi înalte, ceea ce conditioneaza formarea benzpirenului, unuia dintre principalii cancerogeni);

c) actiunea nitrozaminelor, ce se întîlnesc în vegetalele tratate cu fungicide, dar si în sucul gastric al fumatorilor;

d) nitritii în apa potabila si în alimentele conservate ar putea da nastere unor compusi de nitrozamine atît în alimente, cît si la nivelul stomacului;

e) nu este exclus rolul alcoolului;

f) afectiunile genetice (sindromul Gardner, polipoza familiala etc.);

g) modificarile imunologice: agamaglobulinemia X, hipoplazia timica, imunodeficiente cu hipoplazie hematopoetica, imunodeficiente cu trombocitopenie, imunodeficienîa cu timom etc.,

h) sindroamele de fragilitate cromozomiala

Maladiile precanceroase (preneoplazice)

Catre maladiile precanceroase ale stomacului se refera un sir de procese patologice ale mucoasei gastrice, dintre ele cel mai important rol le revine gastritelor cronice cu secretie redusa, boala ulceroasa, polipii gastrici etc.

Gastrita cronica. Dintre toate patologiile gastrice 50-60% sunt constituite de gastrita cronica. Cancerul gastric apare pe fondul gastritei la 5-10% de bolnavi. Bolnavii cu

gastrita cronica, îndeosebi cei cu secretie hipo- si anacida trebuie sa fie supravegheati sistematic, cu efectuarea examenelor clinice, radiologice, endoscopice cu determinarea secretiei si prelevarea biopsiei nu mai rar de 2 ori pe an, realizîndu-se asanarea acestei categorii de bolnavi.

Boala ulceroasa a stomacului. Frecventa aparitiei CG în ulcer e de 2-25%. Mai des malignizeaza ulcerele – ulcerul cardiei si subcardiei, ulcerul curburii mari. Malignizarea ulcerului gastric se manifesta prin urmatoarele semne clinice: disparitia periodicitatii si evolutiei de ciclu al ulcerului, modificarea variata a durerilor, care devin permanente si mai putin intense, independente de perioada alimentarii. În cazul malignizarii ulcerului apar semne caracteristice radiologice si gastroscopice: transformarea dimensiunilor ulcerului, lipsa peristaltismului, marginile ulcerului nedeslusite, disparitia convergentei pliurilor mucoasei gastrice la o distanta de cîtiva centimetri (2-3 cm) de la marginea craterului ulceros, aparitia elementelor tumoroase în centrul defectului ulceros.